De ce nu sunt marcaţi km întregi de drumuri naţionale şi judeţene. Răspunsul autorităţilor

Kilometri întregi de drumuri naţionale şi judeţene sunt lipsiţi total de marcaje, cu toate că începând de la ora 17.00 şi până dimineaţa e beznă totală şi există riscul producerii unor accidente rutiere grave. Luaţi la întrebări în şedinţa Colegiului Prefectural, drumarii au avut răspunsuri halucinante.

Şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, Constantin Hada, a fost cel care a atras atenţia că lipsesc marcajele atât de pe drumurile naţionale, cât şi de pe cele judeţene.

„De la ora 5 până dimineaţa la 8 este noapte. Te duci pe drum şi nu vezi nimic. E inadmisibil că nu avem nicio linie. Nu sunt marcaje pe drumurile naţionale. Ştiu că DN 17 C şi D sunt în lucru, dar se aplică acel marcaj galben. Nu ştiu care ideea sau gândirea Secţiei Bistriţa a Drumurilor Naţionale şi a CJ de vreme cu nu aplică aceste marcaje. Şi nici a Poliţiei, nu ştiu cum de le permite”, a spus Hada.

În replică, inginerul şef de la Secţia Bistriţa a Drumurilor Naţionale, Grigore Vlad a spus: „Lucrările de marcaje se fac prin DRDP Cluj şi a fost o problemă în ideea că nu a existat un contract care să acopere toate necesităţile. Noi am solicitat încă din septembrie. Iniţial era vorba de 2 octombrie maxim să se prezinte firma. S-a luat de la Regionala Craiova ca să putem acoperi sectorul DN 17, dar, din păcate, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nu a mai ajuns la noi. Acum însă există un contract – noi am solicitat inclusiv pentru drumurile ranforsate – şi ni s-a promis că, în cel mai scurt timp o să se facă”.

El nu a putut preciza ce înseamnă „termen scurt”.

Rodica Botiş de la Consiliul Judeţean a spus că s-a lansat un nou acord cadru pentru marcarea drumurilor judeţene, dar, de o perioadă lungă, este în contestaţii şi nu s-au putut face marcaje decât pe drumurile modernizate.

„Noi sperăm ca, în momentul în care începem un nou acord cadru, să executăm mai multe marcaje. Din păcate acum este prea târziu, vopseaua de marcaj nu o putem pune pe un timp aşa de friguros. Rămâne numai de la primăvară să executăm lucrările după ce va intra în vigoare acordul cadru care este pe patru ani”, a spus reprezentanta Consiliului Judeţean.

Pe de altă parte, deszăpezirea drumurilor naţionale va fi asigurată de o firmă din Cluj, Dacia Asphalt.

„Avem încheiat contractul cu această firmă. Va veni cu 50 de utilaje din care cinci la cerere, iar noi vom suplimenta cu utilajele proprii. Avem cuprins în programul de iarnă o cantitate 6075 de tone de antiderapant şi 100 de tone de clorură de calciu. La nivelul judeţului vom opera în zece puncte, situate în centrele de greutate ale districtelor pentru o mai bună operativitate. Se vor monta pe zona Pasului Tihuţa o mie de metri liniari de parazăpezi, până la această oră fiind montaţi 400 de metri liniari. Avem 450 de tone de sare şi 11 utilaje proprii în baze. Întrucât prognozele prevăd de săptămâna viitoare precipitaţii de lapoviţă şi ninsoare, de sâmbătă vom suplimenta cu şase utilaje pentru Piatra Fântânele, Rodna şi Dealul Ştefăniţei. Referitor la aprovizionare cu sare, la licitaţia din septembrie nu s-a prezentat nimeni. Azi e încă o licitaţie care se ţine la nivelul CNADNR, dar la nivelul DRDP există un stoc de 6000-7000 de tone de sare care va fi folosită până la stabilirea furnizorului de sare”, a spus Vlad.

Rodica Botiş de la CJ: „CJ este în faza de evaluare a ofertelor deoarece licitaţia a avut loc abia în data de 21 octombrie şi sperăm, întrucât am înţeles că la licitaţie s-a prezentat o singură firmă, să dureze foarte puţin perioada de atribuire a contractului. Sperăm ca, până la finele acestei săptămâni, să se încheie şi contracatele cu cei care vor presta servicii. Până în 15 noiembrie când intră oficial sezonul de iarnă, credem că totul va fi în ordine. Noi avem o reţea de 631 de kilometri împărţită în cinci zone: Bistriţa, Beclean, Năsăud, Şieu şi Lechinţa. Am estimat că vom avea nevoie de 10.000 de tone de nisip şi 1300 de tone de sare. Vom acţiona cu 51 de utilaje. Noi nu folosim clorură de calciu, e destul de scumpă. Se foloseşte clasicul nisip şi sare”, a spus ea.