De ce sunt atât de vânate posturile din sistemul bugetar? Studiem azi cazul Gărzii de Mediu

Să luăm ca exemplu Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud şi pe prim-comisarul Ioan Borş care, în mod miraculos, şi-a păstrat funcţia atât în timpul guvernării PNL, cât şi a guvernării PDL. Potrivit legii, dânsul şi instituţia pe care o conduce ar trebui să îi sancţioneze şi chiar să le suspende activitatea celor care „poluează şi deteriorează” mediul, începând cu firmele care taie lemne şi fac praf pădurile până la cele care ne distrug albiile râurilor.

În anii în care a condus Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud, Ioan Borş nu i-a deranjat prea mult pe marii poluatori şi s-a făcut adesea că nu vede dezastrul nici din păduri, nici de pe ape. Poate tocmai de aceea, îl regăsim şi azi în fotoliul de prim-comisar. La câtă mizerie e în acest judeţ, la cum arată malurile râurilor, domnul Ioan Borş ar trebui să aibă zilnic ceva de spus despre cum i-a amendat şi i-a obligat să facă ordine şi curăţenie. În general păstrează tăcerea. Apare doar în şedinţele de la Prefectură în care promite din nou că va face şi va drege. Ar putea să nu se mai deranjeze să vină şi să trimită doar o înregistrare cu vocea lui. Ar fi acelaşi lucru.

Ştim prea puţine despre Ioan Borş fiindcă instituţiile statului nu se deranjează să publice CV-urile şefilor ca să înţelegem şi noi ce competenţe îi recomandă pentru aceste funcţii. Studiem însă declaraţia de avere aferentă anului 2011 şi aflăm că familia Borş, formată din doi bugetari, Crina Borş fiind angajată a Agenţiei de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, deţine, la Bistriţa, două apartamente, unul de 28 de metri pătraţi şi altul de 76 de metri pătraţi, dar şi două maşini, o Dacia Solenza şi un BMW fabricat în 2003. În cursul anului 2010, familia Borş a achiziţionat la Bistriţa un teren intravilan de 950 de metri pătraţi probabil cu intenţia să-şi ridice o casă.

În total, cei doi soţi bugetari au câştigat, anul trecut, peste 46.000 de lei, ceea ce echivalează cu un venit lunar de 3800 de lei. Ioan Borş a avut un salariu lunar de 2300 de lei, iar soţia lui de 1465 de lei. Cum soţii Borş au şi două rate la bănci, având de rambursat în total 80.000 de lei luaţi cu împrumut, se pare că nivelul lor de viaţă este unul scăzut, mai ales dacă ne gândim la preţul carburantului şi la cât consumă un BMW din 2003 şi la costurile mari de întreţinere a locuinţelor.

Aşadar, avem de-a face cu bugetari cu venituri decente, dar modeste, dar care totuşi îşi păstrează un nivel de viaţă ridicat. Care să fie explicaţia şi de ce ţin şefii cu dinţii de posturile lor când ar putea, dacă sunt buni specialişti, să se îndrepte spre mediul privat şi să câştige salarii mai mari dacă aplică, de exemplu, pentru implementarea unor proiecte de mediu? Pe de altă parte, o altă întrebare care se impune este de ce îşi doresc alţii să ajungă şefi în condiţiile  în care sunt atât de mici salariile la stat şi responsabilităţile atât de mari?

Surse politice îl dau drept viitor şef al Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud pe Maxim Pop, fostul viceprimar din Sîngeorz-Băi, o zonă în care îşi au carierul general toţi marii forestieri ai judeţului. Să fie o simplă întâmplare?

Cristiana Sabău