De la slatină la salină nu e decât un pas…de cinci milioane de euro

Saşii din Dumitra au ştiu, cu siguranţă, unde se stabilesc. Zona, bogată în zăcăminte, dar şi cu un pământ numai bun pentru viţa-de-vie, a fost nu cu mulţi ani în urmă una în care şi-au găsit de lucru peste patru sute de oameni. După Revoluţie, viile s-au distrus, oamenii au plecat cu sutele în străinătate, iar ceilalţi au stat şi au aşteptat bani de la ei. Acum, că s-a terminat cu binele şi pe la alţii, dumitrenii încep să se gândească foarte serios din ce ar putea să trăiască. De agricultură se ocupă prea puţini, la depozitul ecologic de la Tărpiu nu vor fi cine ştie câte locuri de muncă. Sarea e însă o bogăţie bine ascunsă în pământ, iar Primăria Dumitra s-a gândit să profite de pe urma ei.

Inginerul Simion Dârjan, consilierul personal primarului din Dumitra, ne-a vorbit miercuri la locul faptei despre proiectul parcului balnear cu salină.

„Iniţial am plecat cu ideea să facem un parc balnear. Pentru a-l face trebuie să ştim câtă sare şi apă sărată există în zona respectivă. Am obţinut o licenţă de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale Bucureşti. E valabilă pentru doi ani. În primul an, mai 2012-mai 2013 trebuie să facem lucrări de explorare şi efectiv să vedem pe ce suprafaţă se întinde acest zăcământ. Sunt zone în care zăcământul are 65 de metri pe verticală şi altele în care are 12 metri. Noi, pentru a identifica acest zăcământ, trebuia să facem 14 foraje. În primul an trebuia să facem şapte, dar noi am făcut doar patru în acele zone pe care le-am considerat semnificative. În zona Slatină, cum se numeşte la noi, am descoperit zăcământul de sare necesar pentru a înfiinţa parcul balnear. E greu de estimat ce cantitate fiindcă e mare, de la intrarea în Dumitra şi până în cealaltă parte este un filon. Nu peste tot are 65 de metri adâncime, dar din studiile geoelectrice şi geomagnetice reiese că e o cantitate foarte mare”, a declarat Simion Dârjan.

Inginerul a spus că, potrivit proiectului, salina va avea trei camere din care va trebui scoasă toată sarea care va fi vândută. Dea semenea, vor fi construiter bazine cu apă sărată pentru tratament.

„Pentru a înfiinţa camerele interioare ale salinei trebuie să scoatem peste 200.000 de metri cubi de sare care, prin vânzare, vor aduce bani pentru acoperirea unor cheltuieli. Există şi posibilitatea de exploatare a sării pe termen lung, dar noi ne gândim să exploatăm pentru început sarea numai în vederea înfiinţării parcului balnear. Domnul primar a avut o discuţie cu Consiliul Judeţean. Noi avem pregătite proiectele, studiile, toate avizele de la Mediu, de la Ape ca în vară să ne apucăm de o parte din lucru. Lipseşte doar finanţarea. Bugetul estimat este de cinci milioane de euro”, a mai spus el.

„Eu am lucrat în IAS într-o perioadă în care în comuna Dumitra erau 400 de locuri de muncă. Încet-încet, cu parcul balnear, probabil că se va ajunge acolo. Şi abia atunci vom putea vorbi despre o comună europeană. Fără să investim, nu există nicio şansă să creăm locuri de muncă. În zona noastră trebuie încurajată dezvoltarea agriculturii şi investiţiile noi cum e cea în parcul balnear. Vă daţi seama că, în alte zone, apa sărată e foarte căutată şi la noi se duce pe vale”, a declarat el.

Dârjan a spus că e de ajuns să luăm în calcul faptul că, în fiecare iarnă e criză de sare care să fie aruncată pe drumuri, şi ne putem da seama că ea este foarte căutată.

„Apa are concentraţie foarte mare de sare. Puţul e cu lemn de la 1200. Vă daţi seama că s-a conservat lemnul de atunci. Şi acum se foloseşte apa pentru conservarea legumelor, pentru animale. Toată lumea se autoserveşte pentru carne, pentru murături. Nu ştiu de ce nu s-a gândit nimeni până acum la exploatarea sării. Lucrurile începute ne e ruşine să nu le terminăm. Nu vreau să-l laud pe domnul primar, dar a avut această idee, luptă pentru ea şi face foarte bine”, a spus inginerul.

Drumul până la „Slatină” e asfaltat cu bani europeni. Deja, oamenii din zonă încep să-şi facă planuri că vor lucra la viitorul parc balnear sau la o firmă care exploatează sarea. Unii nu mai sunt angajaţi de peste un deceniu şi nu s-ar da înapoi de la orice muncă.

Dacă parcul balnear ar prinde contur, cu siguranţă că s-au bucura de mare succes, avantajul lui fiind acela că se află la o distanţă foarte mică de Bistriţa şi accesul e deja asigurat.

Cristiana Sabău