”Având în vedere că în noul Master Plan General de Transport al României nu se mai regăseşte varianta din 2006, prin care se propunea legarea Transilvaniei de Bucovina printr-o autostradă care traversa judeţul Bistriţa-Năsăud, marţi 3 martie, începând cu ora 10.00, vom organiza o dezbatere publică privind această situaţie, în sala mare de şedinţe a Palatului Administrativ. Pentru a ajunge la un consens asupra celor mai bune propuneri pentru infrastructura de transport şi de concretizare a proiectului autostrăzii Transilvania Nord, într-un mod cât mai avantajos pentru dezvoltarea judeţului Bistriţa-Năsăud, vă adresăm, pe această cale, invitaţia de a vă alătura discuţiilor şi de a vă expune punctele de vedere”, a precizat prefectul Ioan Țintean.
La dezbatere au fost invitaţi conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, parlamentarii judeţului sau reprezentanţi ai acestora, conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, reprezentanţi ai Asociaţiei Comunelor din România – filiala Bistriţa-Năsăud, primari, conducerea Agenţiei Teritoriale ARR Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Bistriţa Civică, conducerea Secţiei Drumuri Naţionale Bistriţa-Năsăud, reprezentanţii ai mediului de afaceri.
Parlamentarii liberali ai judeţului au declanşat proiectul ”Vrem Autostrada Nordului!” (Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava), pentru a determina Guvernul să o introducă în Master Plan în urma unei ”presiuni publice” din partea reprezentanţilor tuturor celor cinci judeţe şi a societăţii civile.
Guvernul a aprobat miercuri Master Planul de Transport. Planul financiar al Master Planului General de Transport urmează să fie prezentat în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament înainte de trimiterea acestuia la Comisia Europeană.
La sectorul rutier, judeţul Bistriţa-Năsăud figurează cu un drum expres Dej – Bistriţa, care trece prin Beclean, cu o lungime totală de 56 km, costurile fiind estimate la 206,3 milioane euro, şi cu două drumuri Trans Regio: Sărăţel – Reghin – Târgu Mureş (78 km, 44 milioane euro fără TVA) şi Suceava – Vatra Dornei – Bistriţa (178 km, 124,9 milioane euro fără TVA).
La capitolul variante ocolitoare, prima pe listă este cea a Bistriţei: 14,59 km, 37,8 milioane euro fără TVA. Nu lipseşte nici varianta ocolitoare a Becleanului (6 km, 16,2 milioane euro).
În sectorul feroviar sunt prinse reabilitarea căilor ferate pe tronsoanele Cluj-Napoca – Dej – Beclean (83 km) şi Beclean – Ilva Mică – Vatra Dornei – Suceava (239 km), proiecte estimate la 2.581.000 euro.
Autoritățile reacționează concret la acțiunea Asociației BISTRIȚA CIVICĂ! Încă nu e prea târziu! Autostrada Nordului trebuie să rămână în Master Plan Transporturi, chiar dacă intr-o primă etapă se va construi numai drum expres!
Poate ar fi mai util sa se realizeze ceva concret. O dezbatere este doar vorba multa si utila doar pentru imaginea politicienilor de Bistrița. Sau poate au primit ordin de la București sa înece inițiativa din fașă.
Oricum ar fi cazul ca marii chiulangii din parlament sa facă un lobby mai accentuat la colegii lor cu funcții și capacitate de decizie și sa-i atragă în acest demers și pe colegii lor din SM, MM si SV. Cred ca daca s-ar lupta vizibil pentru un astfel de proiect ar obține mai mult din partea alegătorilor la următoarele alegeri.
O asemenea dezbatere este echivalenta cu tragerea unor linii pe harta (vezi Sova) Avem la autostrăzi virtuale pana în 2020 încât putem sta liniștiți 🙂 vom conduce mașinuțele de jucarie pe ele…
Decat o autostrada care sa nu se faca, mai bine un drum expres care sa se si realizeze. Chiar daca nu e vorba despre autostrada, faptul ca pe lista priorităţilor infrastructurii rutiere în 2015-2016, figureaza un drum expres intre Dej si Bistrita este un lucru extraordinar. Avand in vedere faptul ca prin dfinitie, drumurile expres sunt drumuri naţionale rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor care nu deservesc proprietăţi riverane şi care au două sensuri de circulaţie cu cel puţin două benzi pe sens, separate de un spaţiu median, şi nu intersectează la nivel nicio altă cale de comunicaţie, iar intrarea şi ieşirea autovehiculelor este permisă numai cu acces dreapta, în locuri special amenajate, aceasta atrage dupa sine si reconsiderarea traseului viitoarei centuri ocolitoare a Bistritei. Cu atat mai mult cu cat nu poate fi vorba de tampenia numita „Centura lui Cretu” prin Padurea Codrisor, la 2 pasi de parcul orasului si pe la poarta spitalului TBC si in valoare astronomica de 174 milioane de euro, care nu mai are nici o ratiune. Pacat de banii irositi pe proiectul centurii 2 Sud, pentru care cineva trebuie sa dea socoteala.
Problema e că drumul expres se oprește la Bistrița și nu continuă spre Moldova. Sigur, va scurta durata drumului spre Cluj etc., însă ruta tradițională de transport între Transilvania/Maramureș și Moldova/Bucovina prin (sau mă rog, pe lângă) Bistrița va pierde teren în fața autostrăzii Târgu Mureș – Iași, ceea ce va afecta investițiile în zonă. Dezvoltarea autostrăzii sau chiar a unui drum expres, dar pe tot acest traseu, ar aduce beneficii și turismului prin crearea de trasee în zonă și păstrarea Bistriței ca poartă a Transilvaniei dincolo de macultaura tipărită de primărie.
În plus, nici drumul expres Dej-Bistrița nu este o prioritate pentru 2015-2016, figurând undeva spre capătul tabelului (în ordinea priorităților) din Materplanul 2015-2030.