Doina Pană vrea un SMURD pentru păduri şi sistem radar pentru combaterea furturilor de lemn

Doina Pană a vorbit, într-un interviu acordat Mediafax, de acest proiect, în premieră, precum şi de altele pe care vrea să le implementeze pentru protecţia pădurilor.

Ministrul delegat spune că este foarte aproape de lansarea unui sistem de tip radar pentru combaterea furtului de lemn, pentru a limita cât mai mult factorul uman şi posibilitatea corupţiei în gestionarea acestei probleme.

Doina Pană mai spune că doreşte dezvoltarea pădurilor-parcuri pe lângă oraşe, pentru creşterea nivelului de conştientizare asupra importanţei pădurii, dar şi educaţie ecologică în şcoli şi implicarea elevilor în activităţi ecologiste, precum cele de plantare sau de curăţenie, pentru o schimbare de mentalitate.

În ce priveşte amplasarea microhidrocentralelor, Doina Pană crede că ar trebui impuse condiţii privind protejarea ecosistemului. Ministrul spune că investiţia trebuie să aducă şi alte beneficii, precum regularizarea cursului de apă şi crearea unui potenţial pentru irigaţii.

Doina Pană atrage atenţia şi asupra exploatărilor cu balastiere, faţă de care există de asemenea foarte multe plângeri de la pescari şi de la diverşi cetăţeni, şi spune că trebuie aliniată legislaţia în acest domeniu la cea europeană: ”Există foarte multe plângeri de la pescari, de la diverşi cetăţeni, privind cursuri de apă care au fost deviate din cauza exploatărilor necorespunzătoare, va trebui să ne aliniem şi aici la legislaţia europeană”.

– ”Eu v-aş spune că pe locul 1, 2 şi 3 este să stopez furtul. Imaginea pe care o am, şi nu numai din presă, ca cetăţean al acestei ţări, ca parlamentar… Întâmplător eu reprezint Bistriţa-Năsăud în Parlamentul României. Bistriţa-Năsăud are 37 la sută păduri, cu toate problemele aferente, care sunt şi în alte zone, avem un lac de acumulare, cu barajul corespunzător, avem cai de rasă, pentru că şi ăştia intră în „parohia” mea, şi deci avem toată problematica. Şi-acolo sunt balastiere care exploatează şi care dăunează foarte tare cursurilor de apă. Ei, în toate aceste sectoare, gândesc un sistem în care factorul uman să conteze puţin. O să vă surprind cu afirmaţia asta, dar eu am ajuns la concluzia că nu se poate să fi ajuns la asemenea anvergură cu ce se întâmplă în pădurile României şi să nu fie de vină şi instituţiile care trebuiau să împiedice. Şi-atunci m-am gândit aşa: în momentul în care e ceva tehnic, nu mai e subiectiv, nu mai poate fi cumpărat. Am să vă dau un exemplu care poate e relevant. Vedeţi dumneavoastră, înainte, dacă încălcai o regulă de circulaţie, poate puteai negocia cu poliţistul. Eu nu vreau să spun că poliţiştii… deci nu vreau să-i pun într-o categorie pe toţi, dar există în toate domeniile oameni şi oameni, da? Aşa cum am un respect deosebit pentru pădurari, chiar astăzi m-am întâlnit cu sindicatul din zonă. Sunt oameni atât de devotaţi, sunt cinci morţi, sunt peste 400 care au fost bătuţi încercând să apere pădurea. Deci am toată stima pentru ei. Dar există şi oameni care se pretează la o înţelegere. Şi-acuma revin la exemplu: de când există sistemul radar, nu mai poţi negocia, pentru că rămâne înregistrată viteza cu care ai mers şi este obligat. Aşa ceva gândesc eu: un sistem care să împiedice poliţistul să nu vadă că trece un tir cu lemne, să împiedice pădurarul, la fel, deci ceva care rămâne înregistrat şi care e o dovadă că ar fi trebuit să ia măsuri. Sunt foarte aproape de a ieşi cu un asemenea sistem, ca un prim pas”, a declarat ea pentru Mediafax.

– ”Am proiecte multe, am discutat şi cu ministrul Fondurilor Europene, adică idei multe, să le spunem idei deocamdată, nu proiecte, cum aş putea încadra într-un proiect european în care să ajung la un fel de – vă spun în premieră chestia asta – îmi doresc un fel de SMURD pentru păduri. Adică, exact aşa cum în cazul SMURD-ului sunt echipe operaţionale compuse din medic, din pompier, din cei de la descarcerare, să am o echipă operaţională compusă din poliţist, jandarm, pădurar şi care, în momentul în care, printr-un sistem, nu 112, dar asemănător, a primit semnalul: acolo se taie ilegal, acolo se fură, să poată interveni operativ. E un sistem care presupune foarte mulţi bani, pentru că e vorba de o suprafaţă foarte mare, vreau prin acelaşi sistem să încerc să combat şi braconajul, şi va fi un pic mai greu, dar nu imposibil. Mi-l doresc prea mult ca să nu-l fac. Resursă umană există”

– ”Noi împădurirea unde o urmărim: în două direcţii – pe terenuri degradate, ca să evităm deşertificarea, şi la perdele forestiere. În momentul în care împădureşti un teren degradat şi pui şi nişte arbori care se pretează la solul respectiv, care să aducă un beneficiu zonei, atunci câştigul e dublu. De exemplu, ce-am făcut noi în judeţul Bistriţa-Năsăud, am plantat arbori meliferi. Asta înseamnă c-am plantat arbori care produc flori care sunt hrană pentru albine. În acelaşi judeţ, există foarte mulţi apicultori, care de ani de zile se plâng că se duc până la graniţa cu Ungaria, la Valea lui Mihai, să-şi ducă stupii, pentru că n-au nicăieri în zonă o pădure de meliferi. Ei, cu un drum, s-a făcut plantarea astfel încât să şi stabilizezi solul şi să fie un arbore care să folosească şi unui sector care avea nevoie”

AICI puteţi citi integral interviul acordat de Doina Pană agenţiei Mediafax.