Doliu la Runcu Salvei. A trecut la cele veşnice un „ţăran autodidact care şi-a depăşit condiţia”

„A fost un țăran autodidact care și-a depașit condiția. A plecat din sat de două ori: prima dată să intre în Istoria Literaturii și Acum. Sper ca Dincolo să fie acea lume pe care a trăit-o, a visat-o și scris-o în cărți!”,  este mesajul lui George Vasile Dâncu, despre poetul Vasile Dâncu, trecut la cele veşnice în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Poetul Vasile Dâncu s-a născut 11 mai 1939, la Runcu Salvei, judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmat gimnaziul la Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Năsăud. Într-unj interviu acordat ziarului „Adevărul”, mărturisea: „Nu ştiu dacă sunt un mare scriitor, dar sunt un cititor cum nu sunt mulţi în lume”.

Potrivit publicaţiei, era încălţat cu opinci când l-a vizitat un redactor de la revista „Tribuna” din Cluj-Napoca pentru a vedea dacă grupajul poezii primit la redacţie era cu adevărat al lui. Atunci i s-a dat o pagină întreagă, cu fotografie, lucru pe care şi-l aminteşte ca pe adevăratul său debut în literatură.

Un client fidel al anticariatelor badea Vasile se trezea la patru dimineaţa ca să bea cafea neagră. Se aşeza la masa de scris unde mai adauga câte ceva în jurnalul său pe care nu l-a arătat nimănui în timpul vieţii. Însurat de tânăr, a cunoscut greutatea muncii la câmp şi a avut puţin timp pentru lectură, dar s-a revanşat la bătrâneţe. Pentru el, poliţa cu cărţi era „cea mai mare invenţie a omenirii”, iar stiloul, instrumentul consacrat al scriitorului. I-a plăcut fotografia. Avea cunoştinţe temeinice în materie de artă fotografică şi colecţiona aparate foto vechi. Nu-i plăcea „invazia de cărţi care nu au nimic în comun cu literatura”. Personajul pe care l-a „maimuţărit” a fost Martin Eden a lui Jack London.

„Acesta este tot un autodidact, care încearcă să scrie şi în final chiar reuşeşeşte să publice. Până la urmă se sinucide. Nu l-am imitat până la capăt… din laşitate sau mai ştiu eu din ce motive”, a spus el în interviul acordat în 2009 publicaţiei citate.

În 2016, IPS Andrei i-a conferit poetului Vasile Dâncu, „înţeleptul satului Runc”, aşa cum l-a numit protopopul Dâmbu, Ordinul ”Sfinţii Martiri Năsăudeni”. Tot atunci, Vasile Sebastian Dâncu, fiul său, a primit Crucea Transilvană, la vremea aceea fiind vicepremier în guvernul tehnocrat.

Condoleanţe familiei îndoliate!