Două firme din Bistrița au acceptat să doneze teren administrației locale pentru ca aceasta să realizeze un nou acces spre cimitirul nou care are 1.449 locuri de înhumare, din care 485 în sistem clasic cu suprastructură și 964 în sistem cu marcaj la nivelul terenului, o construcție cu destinația de sediu administrativ, un columbarium, o platformă gospodărească, alei, parcări și spații verzi aferente. Este vorba de Ecomas Energosystem SRL și de Inst-Nistor SRL care au proprietăți în zonă.
Urmare a unor discuții pe care administrația le-a avut cu managerii celor două companii, aceștia au depus oferte de donație cu sarcini a unor cote de teren pentru realizarea accesului la cimitir. Ofertele de donație cu sarcini cuprind și unele condiții, respectiv ca sumele necesare autentificării actelor de donaţie, documentațiile de dezmembrare și înscriere a cotelor de teren în evidenţele de carte funciară, precum și cele aferente lucrărilor de refacere a împrejmuirilor pe noul amplasament, de prelungire a rigolei care colectează apa pluvială din cimitir pe accesul nou creat, turnarea asfaltului pe platformă și pe calea de acces la platformă, să fie suportate din bugetul local al municipiului Bistriţa, iar lucrările să fie realizate de către Primăria municipiului Bistrița.
După semnarea contractelor de donație cu sarcini și îndeplinirea formalităților de cadastru și carte funciară, prin grija Direcției Patrimoniu se vor întocmi documentațiile de dezlipire a cotelor de teren care au făcut obiectul donației, în forma și dimensiunile prevăzute în anexele la proiectul de hotarare. După alipirea tuturor cotelor de teren care formează drumul de acces, acesta se va înscrie în Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Bistriţa, fiind declarat de uz și interes public local. Lucrările de amenajare a drumului de acces, precum și lucrările solicitate de cele 2 societăți se vor realiza prin grija Direcției de Servicii Publice.
Consilierii locali au pe ordinea de zi a ședinței de joi aprobarea donației pentru ca să poată fi realizat accesul către noul cimitir de 18.778 mp, proprietate publică a municipiului Bistrița. Aici sunt 1.449 locuri de înhumare, din care 485 în sistem clasic cu suprastructură și 964 în sistem cu marcaj la nivelul terenului, o construcție cu destinația de sediu administrativ, un columbarium, o platformă gospodărească, alei, parcări și spații verzi aferente.
Cum au abordat administrațiile Moldovan și Crețu problema extinderii cimitirului
Conform art.28 alin.4 din Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, ”Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a înfiinţa cimitire comunale şi orăşeneşti în fiecare localitate.” De asemenea au obligația de a organiza cimitirele astfel încât să aibă sectoare corespunzătoare pentru fiecare cult recunoscut, la cererea cultelor ce funcţionează în localitatea respectivă, lucru specificat și la art.6 din Legea nr.102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, cu modificările și completările ulterioare.
În anii 2001, respectiv 2007 (când primar era Vasile Moldovan), în baza Hotărârilor Consiliului Local al municipiului Bistrița nr.122/09.07.2001 și nr.91/26.04.2007 au fost achiziționate de pe piața liberă patru parcele de teren în suprafață de 1.714 mp, 1.260 mp, 3.356 mp, respectiv 12.448 mp, situate în strada Tărpiului, care în perioada 2014 – 2015 prin grija Direcției de Servicii Publice Bistrița, au fost amenajate ca extindere a cimitirului vechi, conform Autorizației de construire nr.665/18.08.2014 și a Procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.103674/30.12.2015, recepția finală având loc în anul 2020 conform Procesului verbal recepție finală nr.30375/11.05.2020.
Conform unui studiu de fezabilitate aprobat în decembrie 2011, s-a luat în calcul și amenajarea unui nou cimitir cu 1.504 locuri de veci şi 150 de compartimente pentru urne funerare. Abia în 2014 însă, în timpul administrației Ovidiu Crețu, au fost prevăzuți în buget 1.238.000 lei în acest sens. Atunci s-a vorbit și despre faptul că spaţiul administrativ va avea birou, hol, vestiar cu duşuri, depozit, grupuri sanitare separate pentru bărbaţi şi femei. În apropierea sediului administrativ se va amplasa şi un depozit de urne funerare (columbarium).
După un an de pandemie în care numărul de morți a crescut, și locurile de veci au devenit imposibil de găsit, bisericile ortodoxe de la Coroana – cele care administrează cea mai mare parte din cimitir – au cerut și obținut de la Consiliul Local dreptul de a-l extinde cu încă 1449 de locuri de veci. Aceasta deși partea respectivă arată dezorganizată, murdară și neîngrijită.
Rapoartele instituțiilor publice din subordinea municipalității au fost favorabile cu explicația că, în prezent, cimitirul nou nu este racordat la utilități, pentru a putea fi pus în funcțiune și avizat din punct de vedere sanitar și nu există personal alocat activităților de întreținere a cimitirului nou, mai mult veniturile provenite din taxele pentru locurile de înhumare și din cele de întreținere nu ar acoperi cheltuielile de întreținere, de personal, cu utilitățile, incluzând și serviciile de pază necesare.
Drăguț, două firme donează teren administrației locale pentru ca aceasta să realizeze un drum către o proprietate cumpărată de administrația locală pe bani publici (încă neclar dacă cu drum de acces sau fără) și donată mai apoi Bisericii Ortodoxe. Vorba aia, dar din dar se face Rai. Desigur Biserica ortodoxă, de acum proprietar tabular în baza donațiilor și cu drum de acces făcut tot pe bani publici va putea să taxeze vii și morți până la a Doua Venire. O lume de veci minunată!
Cu această ocazie ar trebui avută în vedere sistematizarea întregii zone din partea de est a cimitirului de pe str. Tărpiului nr. 20 C. Aceasta ar trebui sa înceapă cu amenajarea unei intrari monumentale dinspre partea de est pe aleea principala a cimitirului eroilor. In fata acestei intrari ar putea fi amenajat un mic părculet sau o esplanadă care să marcheze asa cum se cuvine intrarea în cimitirul eroilor. Din această piatetă, o altă alee ar putea să porneasca si pe latura estică a cimitirului civil, pe langă gardul existent care evident ar trebui refacut. Pe de altă parte, construirea unui depozit de urne funerare numit columbarium este o investitie cel putin controversată dacă nu inutila, atata vreme cat nu exista in plan si construirea unui crematoriu uman, având in vedere că Biserica Ortodoxă nu agrează incinerarea umană care este considerată o practică păgană, aducând ca argument cuvântul lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură care zice: „pământ ești și în pământ te vei întoarce” (Facere 3, 19)”. Mai mult decât atât, Biserica Ortodoxă condamnă incinerarea umană și consideră că, potrivit tradiţiei creştine, modul potrivit de a înmormânta un creștin înhumarea, căci mormintele creştine au Sfânta Cruce, lucru ce arată că cel înmormântat acolo a adormit întru Hristos, potrivit preotului. Acesta mai spune că mormintele creștine sunt un îndemn la meditație asupra vieții și a morții pentru credincioși. Marele istoric Vasile Pârvan în discursul său de receptie la Academia Română rostit în 1914 si intitilat „In memoriam Constantin Erbiceanu”, spunea umătoarele: „Si cel ce l-a creat pe om i-a lăsat să stie si să se bucure de acest dar a lui de a vedea frumosul si l-a lăsat să creadă că sufletul lui e vesnic – intocmai ca cerul si marea si pământul cu care se simte asa de tare legat prin iubire. In fata tainei nepătrunse a trecerii lui din această lume gândul i se opreste inspaimântat: va fi mai rău ori mai bine dincolo; va fi si acolo soare ori va fi intuneric?
Oricum ar fi, el nu poate muri decât cu trupul . Iar dincolo unde sunt numai suflete nu poate fi moarte. Tot ce a fost in noi mărginire piere; rămâne in viata de dincolo numai nemărginirea gândului nostru , care chiar si aici in viată se ridică adesea urias până la stele căutând o lege si o formă si intrebând de inceputul lucrurilor fără margini si fără inceput. Prin moarte, tot ce a fost trecător pământesc se sterge.”