”Medicina de ieri și azi”. Este expoziția deschisă la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud care conține documente și obiecte valoroase și care atestă faptul că în zona noastră au existat preocupări pentru prevenție și sănătate încă din cele mai vechi timpuri.
Cel mai valoros document din expoziție este jurământul depus de moașe la 1899-1701 în Districtul Bistriței. Femeile se angajau astfel că vor face tot ce le stă în putință să salveze viețile mamelor și copiilor pe care îi aduc pe lume.
De asemenea sunt expuse diplome de la 1774, de la 1875 sau 1908 ale bistrițenilor care au devenit doctori în Medicină.
În urma parteneriatului cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”Emil Palade” din Târgu Mureș – de la înființarea căreia se împlinesc 80 de ani – Serviciul Județean al Arhivelor Naționale a putut expune și a treia ediție a tratatului de Bacteriologie conceput și de Victor Babeș la Paris, dar și o scrisoare a lui Victor Babeș pe care a trimis-o părinților de la Paris, în 1882, unde relata că duce o viață grea, dar fascinantă datorită profesorilor pe care i-a întâlnit acolo.
Mai sunt expuse manuale de igienă pentru școli, altele dedicate mamelor sau studenților de la Medicină din Cluj și București.
Din fondul fostului Liceu ”George Coșbuc” din Năsăud au fost scoase la lumină documente care atestă faptul că prevenția era importantă chiar și la vremea aceea.
”Avem vaccinările, rețetele eliberate și un îndrumar legat de cum trebuie tratați elevii bolnavi, cum trebuie izolați și ce măsuri trebuie luate în perioada carantinei. Mai avem și circulare din perioada Mariei Terezia prin care populația era îndrumată să accepte măsurile de carantină, iar de după 1850, circulare privind vaccinarea, preoții fiind cointeresați în această activitate de prevenție și de aducere la cunoștința oamenilor a beneficiilor vaccinării”, a spus dr. Cornelia Vlașin, șef serviciu.
De asemenea, mai este expus și ierbarul liceului din Năsăud, de la 1881, în care se află și plante de leac pe care le-a cules George Coșbuc. Acesta s-a păstrat foarte bine, el fiind expus pentru prima dată publicului.
Mai puteți vedea în expoziție afișe cu scop de prevenție care erau expuse în sate, dar și numeroase reclame, inclusiv la medicamente și la tratmente balneare în stațiunea Sângeorz-Băi.
Grație unui parteneriat al Arhivelor Naționale cu Spitalul Clinic Județean de Urgență, cu Liceul Teoretic ”Radu Petrescu” Prundu Bârgăului, dar și cu diverși colecționari, au fost expuse mulaje și alte obiecte din laboratoarele de biologie ale școlii, instrumentar medical vechi de la spital și multe alte obiecte.
Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii aprilie.
Albă ca Zăpada!!!…și scările tale la intrarea la locul tău de muncă acele două/trei trepte care dau spre drumul principal au nevoie de bună medicină și de un bun meseriaș care să le aducă înapoi la stadiul lor anterior al degradări cauzate de intemperii și uz….ce spui??…te aventurezi ca acele femei curajoase din acest articol foarte interesant??…
Ai grijă de tine simpatico 😉
Initiativele doamnei Vlasin au menirea sa ne decopere trecutul locurilor in care traim, sa completeze tabloul nostru identitar care, din nefericire, este cam sarac pentru ca avem meteahna sa consideram ca trecutul acestei zone trebuie sa fie musai romanesc iar el se incapataneaza sa fie mai degraba unguresc si sasesc. Adevarul, daca il abordam selectiv, devine minciuna.
Sa punem putin lucrurile in context. Vorbim despre Sfantul Imperiu Roman dupa 1699, apoi Imperiu Austriac pana la 1804 si Imperiul Austro-Ungar dupa 1867 pana la 1918. Districtul Bistriței era Districtul săsesc al Bistriței în germană Bistritzer sächsischer Distrikt. Moasele erau sasoaice ca si mamele pe care le asistau si pruncii pe care ii aduceau pe lume. Liceu din Nasaud s-a numit de la infiintare si pana in 1881 Gimnaziu superior greco-catolic romanesc. Preoții ”cointeresați în activitatea de prevenție și de aducere la cunoștința oamenilor a beneficiilor vaccinării” erau preoti greco-catolici daca vorbim de satele judetului. Asta ca sa n-avem alte discutii cu bessi.
Absolut corect d-le Alexandru. O mica obiectie: „liceul” din Nasaud se numea „Gimnaziul superior fundational greco-catolic”, a se vedea ilustratele de epoca.
Despre faptul ca toti medicii originari din Bistrita pana la 1918, indiferent ca erau sasi, romani sau evrei au fost toti absolventi ai Gimnaziului Superior Evanghelic C.A. se mentioneaza ceva? Pana in 1918 nimeni din Bistrita a studiat medicina la Bucuresti. Romanii mergeau la Cluj, Budapesta sau Viena ( a se vedea Alexandru Vaida-Voevod, care a fost mai intai medic), iar sasii la Viena, Berlin sau Heidelberg, unde erau cele mai bune facultati de medicina din lume la inceputul sec. XX.
Despre primul SMURD la Bistrita infiintat in timpul mandatului primarului Karl Sanchen in anul 1926 in cadrul pompierilor voluntari sasi (Bistritzer Freiwillige Feuerwehr) se mentioneaza ceva? Acest SMURD a fost condus de medicul Geisa Jonasch, medic cu studiile facute la Viena, fiul unui simplu carciumar din Suburbia de Jos. Acest SMURD inclusiv „salvarea” a fost finantat de comunitatea saseasca si a stat la dispozitia tuturor bistritenilor indiferent de etnie sau religie. De altfel de la Bucuresti nu a venit nici un ban pentru finantarea acestui SMURD. Fiindca primaria avea asa putini bani, s-a achizitionat doar un sasiu de masina cu motor, caroseria ambulantei fiind construita de mesteri sasi angajati ai firmei fratilor Neckel. Bineinteles gratuit.
Ce semnificatie are sintagma „cele mai vechi timpuri”? Populatia vlaha a venit in Transilvania incepand cu sec. XIII si s-a asezat pe langa orasele sasesti care le ofereau piata de desfacere si stabilitate. Fiind o populatie seminomada nu avea preocupari medicale si nici profilactice, aveau doar unele remedii naturiste sau vrajitoresti. Sa nu ne laudam cu ce nu ne apartine: moase, vaccinuri etc. Bagati de seama ca romanii nici in ziua de azi nu accepta vaccinurile!
pentru consultarea arhivelor in vederea obtinerii arborelui genealogic rog realizarea unui tutorial.El poate fi postat pe youtube. Mersi