Dragobetele ne aduce primăvara. Ghioceii îi netezesc calea

”Primăvara își deschide aripile, iar ghioceii și brândușele dansează sub razele blânde ale soarelui!”. Este vestea bună de sfârșit de februarie pe care ne-o dă Albert Gavrilă, drumețul neobosit care a luat la pas Pădurea Dorolea și Pădurea din Șes din Orheiul Bistriței.

Astăzi sărbătorim și Dragobetele, considerată echivalentul românesc al Zilei Îndrăgostiților. Are origini precreștine și este legată de mitologia dacică și cultul fertilității și iubirii.

Dragobetele un personaj din mitologia românească, fiu al Babei Dochia, considerat protectorul iubirii și al tinerilor. Este văzut ca un simbol al primăverii, al renașterii naturii și al iubirii curate. În tradiția populară, se spune că în această zi păsările își aleg perechea, iar tinerii trebuie să urmeze exemplul naturii.

Chiar dacă în multe zone ale României tradițiile s-au pierdut, Dragobetele este tot mai mult promovat ca alternativă autohtonă la Valentine’s Day. Cuplurile își fac mici cadouri, își declară iubirea și sărbătoresc această zi în stil românesc.

Tradiții și obiceiuri

• „Zburătoritul” fetelor – în trecut, fetele și băieții mergeau în pădure să culeagă ghiocei și alte plante de leac, iar la întoarcere, băieții alergau după fete pentru a le săruta. Dacă fata accepta sărutul, era un semn că vor fi împreună tot anul.
• Întâlniri și logodne – se credea că Dragobetele este o zi norocoasă pentru cereri în căsătorie și pentru promisiuni de iubire.
• Interdicția de a plânge – plânsul în această zi era considerat un semn rău, aducând ghinion în dragoste.
• Curățenia în gospodărie – femeile obișnuiau să facă ordine în case, ca un simbol al reînnoirii și al începuturilor bune.