Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud va organiza, la începutul lunii aprilie, o aşa-numită „Săptămână a meseriilor”, perioadă în care va scoate la lumină patru meserii în termeni competiţionali ca să vadă copiii că e un lucru bun să urmezi un astfel de învăţământ.
„Din păcate, copiii nu îşi doresc să urmeze şcoli profesionale. A rămas acest mental colectiv generat de perioada în care în liceu se intra cu note peste 5 şi în profesională cu note sub 5. S-a implementat această percepţie că acolo e o selecţie negativă, pentru copiii mai puţin dotaţi, iar foarte mulţi părinţi cumva refuză să îşi orienteze copiii în zona respectivă. În primul rând sunt părinţii cei care sunt reticienţi la profesională şi mai puţin copiii. Noi am fost la Beclean şi din fiecare clasă ni s-a părut că 4-5 se orientează din start spre profesională. Cred că aici e foarte important să lucrăm şi noi undeva de prin clasa a VI-a şi să descoperim copiii cu aptitudini care au manualitate şi să-i îndrumăm spre o meserie sau alta”, a declarat inspectorul şcolar general Camelia Tabără pentru Timp Online.
Întrebată ce le răspunde agenţilor economici care cer ISJ să înfiinţeze cât mai multe şcoli profesionale fiindcă există o criză de forţă de muncă pe piaţa judeţului, Camelia Tabără a spus: „Avem foarte multe probleme din acest punct de vedere. Chiar dacă răspundem prompt, cu ghilimelele de rigoare, durează cam patru ani până prima promoţie se duce spre agentul economic. Durează cel puţin un an autorizarea, dar cel puţin îi ai pe copii în practică şi ai perspectiva încadrării în locul în care şi-au făcut practica. Noi suntem extrem de preocupaţi în această zonă. Am făcut un parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie care mi se pare pilonul important în a aduce la acelaşi numitor şi interesul şcolii şi mediul economic care e foarte flexibil şi cere mereu altceva. Camera de Comerţ vine atunci cu o perspectivă de neutralitate şi urmăreşte interesele şi ale unora, şi ale altora. Suntem în plină campanie de conştientizare a importanţei a claselor de profesională. Sperăm să le facem într-un procent cât mai mare ca realizare a cifrelor de şcolarizare. Ca să sensibilizăm copiii privind frumuseţe meseriilor, rapiditatea cu care poţi să ajungi în câmpul muncii, în perioada 3-7 aprilie, ne-am propus implementarea aşa-numitei Săptămâni a meseriilor în care încercăm să scoatem la lumină patru meserii în termeni competiţionali ca să vadă copiii că e un lucru bun. Dacă doresc apoi să-şi continue studiile pot să o facă, dar e varianta cea mai scurtă prin care poţi ajunge util, folositor, pentru sine şi pentru societate”.
Deja, ISJ Bistriţa-Năsăud a dat aviz pentru înfiinţarea unei clase de profesională cu profilul cofetar-patiser la Salva. „Pentru Salva, am dat deja acordul pentru că ei se grăbesc deja foarte tare să prindă cifră de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018. În mod normal, la noi, lucrurile sunt de lungă durată. În noiembrie încep discuţiile pentru anul celălalt, dar pentru că acolo s-a cristalizat ideea şi şi-au unit eforturile şcoala şi agenţii economici, noi nu facem decât să-i sprijinim şi să-i ajutăm. Dacă se încadrează ca timp, iar noi le-am dat avizul, pot să şcolarizeze începând din anul şcolar viitor. Mai ales ei vor să încerce să coopteze şi copiii care sunt în risc de părăsire timpurie a şcolii şi, din punctul nostru de vedere, în zona Năsăudului care strânge copiii de pe toate văile, nu sunt prea multe şcoli profesionale. Colegiul Silvic a înfiinţat la insistenţele ISJ o clasă de operator chimist care lipsea din oferta judeţului, iar celelalte două colegii e puţin probabil să îşi propună ciclu profesional. Aşa cum Rodna a început de anul trecut, iar din toamnă va avea o clasă de profesională, iar acum avem şi Salva, vor mai fi şi alte comune. Vor vedea că e un model de succes şi vor continua”.
În privinţa meseriilor care pot fi învăţate în şcolile profesionale, ISJ a încercat să limiteze specializările care sunt „la modă” cum e cea de mecanic auto, însă agenţii economici au oprit demersul întrucât spun că, după ce fac acest profil, absolvenţii se pot uşor respecializa spre tinichigerie, spre calificări cum ar fi sudor sau prelucrător prin aşchiere, care, pentru copii, sunt foarte puţin atractive.
„Avem o mare solicitare pe zona serviciilor pe care am onorat-o doar prin Liceul de Servicii Bistriţa, dar iată că încet apare şi în celelalte puncte ale judeţului şi nu putem decât să-i sprijiim. Aici se învaţă meseriile de ospătar, bucătar, cofetar, dar nu şi cea de brutar. Nu a solicitat nimeni, nici şcoala, nici comunitatea, nici mediul economic. Toate aceste trei interese trebuie să se întâlnească cca să fie o ofertă credibilă şi să poţi obţine autorizarea ARACIP”, a spus inspectorul şcolar general.
„Săptămâna meseriilor”, eveniment care va găzdui concursul pe meserii – “O meserie pentru viitor”, celebra beneficiile pe care formarea profesională le aduce persoanelor, afacerilor și economiei locale în ansamblul său. Cele patru meserii care au fost alese sunt: sudor, electrician, bucătar și horticultor, acestea răspunzând unei cereri majore a angajatorilor locali din industrie, servicii și agricultură. Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud se alătură companii locale, membre ale CCIBN: Comelf, Flacăra Impex, Hotel Metropolis şi Pombis SA, care participă la organizarea concursurilor, evaluarea concurenților și premierea câștigătorilor.
Scoala generala le creaza false iluzii si false asteptari prin faptul ca toti intr-un fel sau altul ajung sa absolve, chiar daca nu stiu nici macar sa scrie si sa citeasca corect, nu au notiuni elementare de matematica, si nici de cultura generala, sunt trecuti dintr-un an in altul de ila, de sila, de telfoane, presiuni ale parintilor sa le treaca odraslele, nu isi dau nici cel mai mic interes fata de aptitudinile si capacitatile copiilor lor….si au pretentii sa ii tina in licee si facultati, risipidn in van bani publici pentru niste adulti care nu vor produce niciodata calitate. Vor sta pe spatela parintilor pana la 50 de ani si pe urma devin asistati sociali. Cat timp nu se face din scoala primara o triere exacta si corecta a acelor copii care ar excela in meserii si nu in teorii, nu avem nici o sansa.Asta trebuie scoala si legea sa faca! Nu parintii! sa fie examenele reale de intrare la licee, la cele tehnice sa fie bazate pe aptitudini si la finala sa existe o piata a muncii care sa ii preia, iar cei care vor sa faca performanta in domneii de specialitate, sa faca!!!Asa toti suntem licentiati si nu producem nicmi, decat consumam resursele financiare ale educatiei …..
Dragi elevi. Incepand cu anul acesta in toate orasele vor functiona Xeroxuri pentru diplome de studii superioare. Doara nu iti vrea sa fiti ; felceri si sustari . Nu va luati nici dupa Basescu care spunea ca facultatile dau diplome pentru tampiti. Tampiti da multi, asta conteaza intr-o democratie originala .
La Teaca, adica si in partea cealalta de judet, pe cand o scoala profesionala?
Sunt in Sua (Alaska) de 17 ani. Am doi copii la scoala elementara, deocamdata. Aici copiii, in general, merg intai la liceu vocational, si abia apoi la colegiu, universitate. Baiatul meu este clasa a cincea acum. Sotul meu (american) spune ca il dam intai la vocational, unde trebuie sa invete sa faca ceva PRACTIC, si daca vrea sa mearga mai departe sa il sustinem cu tot ce putem.
Sotul meu este inginer IT. Doreste ca fiul nostru sa invete tamplarie/electricitate/constructii. Lui ii plac computerele, sa puna cabluri electrice, sa faca editeze clipuri video…pare ca ii plac lucrurile practice.
Fratii sotului au businessuri practice: tamplarie, constructii, cresterea vitelor, electricitate.
Eu l-as vrea judecator, medic, regizor…adica ceva mai usor unde sa nu faca efort fizic, sa lucreze in frig, sa merite efortul de a-l creste atat de departe de Romania pt. a-i oferi ceea ce eu nu am avut vreodatta posibilitate.
Socrul este primar ales pt. a doua oara in Texas si sustine ca toti nepotii sa invete practic sa isi castige existenta, mai intai. Socrul a ost ofiter in armata Sua, inginer, are master in matematica-fizica, a fost CEO la Exxon. Si-a indrumat toti copiii catre activitati practice; si pentru nepoti insista cu aceeasi strategie.
Ceilalti oameni pe care i-am intalnit, in general, au aceesi mentalitate. Copilul sa invete ceva concret, practic. La mare cautare in Sua (dintre cei cu studii superioare) sunt medicii si inginerii. Dar un electrician bun, un constructor serios poate face bani foarte frumosi. Cel mai mult se plang profesorii (dintre cei u studii superioare). Un electrician competent poate castiga mai mult decat un profesor. Profesorii isi mai iau cate un alt job pe timpul verii, care are sau nu legatura cu domeniul educational. In Sua nu e rusine sa muncesti orice, indiferent de studiile care le ai. Nu e rusine nimic din ceea ce faci, daca creezi profit, esti membru productiv al societatii. Lumea nu ii traateaza de sus pe cei care fac curatenie intr-o institutie, strang gunoiul, etc. Nu este o societate in care sa fii privit ca fiind inferior sau superior; nu simti ca ai un statut superior sau inferior in felul in care ceillalti ti se adreseaza sau te considera. Nu este o societate a castelor; muncesti esti respectat pentru orice ceea ce faci.
Problema e doar din partea angajatorilor care nu pun pret pe oameniii angajati si mai exact pe parintii copiilor si asta e singura cauza de ce nici un parinte nu isi indruma copii spre scoli profesionale si ca otice parinte vrea ca si copilul lui sa ajunga mai bine ca el si face eforturi imense sa il tina la studii cat mai superioare…problema asta se va termina in momentul in care marii angajatori o sa inceapa sa puna pret pe oameni si pe munca lor nu doar sa ceara si sa traga pielea de pe muncitori… Niciodata nu a fost problema de invatamant ca au fost intotdeauna clase de profesionala dar pur si simplu cand termina pleaca in alte tari unde sunt platiti sau se reprofileaza
ar trebui sa fie ceva flexibil, adica daca privatul imi cere in Bistrita 10 mecanici, rapid trebuie o scoala profesionala sa pregateasca acei 10 elevi. dar la noi 1 an dureaza sa aprobe inspectoratul/ ministerul profilul respectiv, tone de hartie si de cereri. apoi vine problema ca nu se poate face clasa cu 10 elevi. trebuie gandit ceva flexibil care sa functioneze imediat, chiar daca e vorba de 2 elevi. si problema cea mai mare este lipsa maistrilor. acestia pleaca la privat unde castiga de 10 ori salariul din invatamant.
Si la unele facultati si licee(teoretice) se intra cu nota mica, dar nu sunt private negativ cum spune doamna din articol ca s-ar intampla cu scolile profesionale. A fi absolvent de profesionala aduce un stigmat social, iar munca depusa este grea. Chiar muncitorii din constructii spun ca prefera sa lucreze in interior(la varuit, pus gresie si faianta) decat la exterior, cu mana pe fierul inghetat.
Dupa mine scolile profesionale au inceput sa fie popularizate, in primul rand pentru a scadea nivelul de trai in Romania, apoi pentru ca conducerea tarii este aservita companiilor straine.
Tara noastra n-a fost condusa de intelectuali. Un intelectual stie ca scopul Universitatii este sa pregateasca indivizi autonomi, a caror realizari sa determine starea de fapt, nu personae educate in SAM-uri care sa se adapteze situatiei. De fapt multe universitati sunt (si) vocationale, adica pregatesc oameni care sa se adapteze(juristi, artisti, ingineri, profesori, medici) si nu doar cercetatori. Ceea ce au in plus este absenta stigmatului si lipsa efortului fizic.
Deci un politician educat, ar avea grija sa avem cat mai multi cercetatori(in fizica, genetica, robotica, biochimie). Datorita lor nu ar mai fi necesari meseriasii, si multe alte profesii care acum ni se par indispensabile si vesnice.