”Fecioara” de Grigore Bradea, dezvelită în Parcul Municipal la 18 ani de la moartea artistului

”Absenţa lui Grigore Bradea a ajuns la majorat. S-au împlinit, pe 10 iulie 2016, 18 ani de când sculptorul Grigore Bradea a plecat dintre noi. Pentru că încă există lucruri extraordinare care merită descoperite la acest artist, pentru că mesajul său are de parcurs încă un drum lung, pentru că încă se încăpăţânează să ne vegheze din ceruri, Asociaţia Culturală “Grigore Bradea” vă propune să celebrăm acest majorat şi vă invită marți 19 iulie, de la ora 20.30, în Parcul Municipal Bistriţa – lângă Foişor – unde va fi dezvăluită una dintre închipuirile lui Grigore Bradea. Lucrarea este intitulată “Fecioara”, a fost modelată de Grigore Bradea în gips, în 1986, şi reprodusă în 2016, în bronz, la SC Tapio SRL Cluj-Napoca”, informează într-un comunicat Asociaţia Culturală “Grigore Bradea”.

”Majoratul unei absențe. ”Fecioara” de bronz”, a fost denumit evenimentul.

Lucrarea “Fecioara”, modelată de Grigore Bradea, a fost dăruită regretatului scriitor Ion Moise şi donată Asociaţiei “Grigore Bradea” în 2014 – prin generozitatea şi bunăvoinţa doamnelor Tamara Moise şi a fiicei sale – Veronica Moise.

Grigore Bradea a fost unul dintre cei mai importanţi artişti plastici pe care i-a avut oraşul Bistriţa, de numele lui fiind legate aproape toate evenimentele culturale care s-au petrecut în Bistriţa începând din anii ’70: a fost membru fondator al Cenaclului de Creaţie al UAP Bistriţa-Năsăud, a reprezentat Bistriţa în numeroase manifestări atât la nivel naţional cât şi internaţional, a contribuit la înfiinţarea liceului de arte “Corneliu Baba” din Bistriţa şi la obţinerea spaţiului pentru atelierele artiştilor bistriţeni, spaţiu care găzduieşte astăzi şi Galeriile de Artă Arcade 24 ale UAP Bistriţa-Năsăud.

”Grigore Bradea (1 martie 1947, Spermezeu – 10 iulie 1998, Bistrița) seduce prin „graţia materiei”, prin ideea fundamentală care defineşte femininul în percepţia umană, el construiește o constantă estetică căutată în toate curentele artistice, din perioadele culturilor arhaice şi până la avangardele artei contemporane. Artistul a fost unul dintre cei mai reprezentativi sculptori români ai generației ’70, formați în școala de la Cluj. El are un rol important în coagularea centrului artistic din Bistrița, iar participările sale în numeroase tabere de creație, simpozioane și expoziții de artă plastică îl aduc în atenția publicului național. Muzeul Județean Bistrița-Năsăud păstrează o parte din opera artistului, iar simbolismul sculptural al artei sale îmbogățește spațiul public din Sîngeorz-Băi, Piatra Neamț, Slatina”, spune istoricul de artă Vasile Duda.