Unul dintre puținii fierari pe care îi mai are Valea Bârgăului, Gheorghe Cobuț din Tureac, și-a adus uneltele pe Axa Breslelor din Bistrița unde are loc evenimentul ”Povestea vinului pe pasajele Bistriței” și spune oricui verea să îl asculte povestea lui de om care muncește ca fierar de 40 de ani.
”La fiecare gospodar îi trebuie secure acasă. Așa că eu fac unelte de exploatări forestiere, pentru agricultură, structură metalică pentru ștraifuri, potcoave. Nu există ceva ce nu pot face. Orice fac. Fac și tălăngi pentru turme. Pe Valea Bârgăului nu o făcut nimeni clopote pentru turme. Eu sunt primul. Clopotele de oi s-o făcut pe Valea Someșului, dar eu mi-am pus ambiția să fac și să știu orice. Ca să obții sunete diferite contează mărimea, lărgimea și grosimea tablei. Asta schimbă rezonanța și îi dă alt glas”, a spus Gheorghe Cobuț.
”Dacă așa vea 20 de mâini, nu două, aș avea ce lucra. Altul nu are ce lucra cu două. Ce lucru eu se cere. Cel mai mult se cer securile pe care le fac din foaie de arc. Nu tătă îi bună. Este foaie care nu îi bună sau care nu ține la călit, nu rezistă orice ai face cu ea. Sunt securi prin magazine, dar nu poți face nimic cu ele. Când ai luat-o pe una se rupe coada sau sare din ea. Nu-s bune defel, dar omul nu are ce face și se duce și le ia de unde poate. Se mai cere și potcovitul cailor pentru că s-o împuținat fierarii. Într-adevăr și numărul cailor și al animalelor s-o împuținat. Acuma nu mai îi ce o fost odată. Atunci se trăia numai din așa ceva”, a spus Gheorghe Cobuț.
”Ucenic îl am numai pe feciorul meu, altfel nu prea găsesc. Nu vor alții să vină să învețe. Înainte așa învățai meserie, lucrai calfă. Te ținea trei ani ca să înveți meseria, nu să stai 2-3 zile și să te duci tu apoi să faci tu meseria. Mai demult nu se punea ucenicul de prima dată să lucre. Îl trimitea să facă aia, să facă aia, îl trimitea la animale. Îl ținea de slugă până să se învețe. Tinerii din ziua de azi nu vin. Cât se poate fără lucru e bine. Eu sunt bucuros să se ție lumea așa, da să nu dăm cu capu. Când ajungem să dăm cu capul a fi mai greu. Eu lucrez și cojocăria și l-am întrebat pe cojocarul care m-a învățat: bade Nicolae, dacă nu învață nime și vine lumea înapoi, ce să întâmplă dacă trebuie cojoace și pieptare? Cine îi mai învață? Musaiul, așa mi-o răspuns”, a spus Gheorghe Cobuț.
Evenimentul ”Povestea vinului pe pasajele Bistriței” se va încheia astăzi. Iată programul zilei:
Duminică, 22 august
- 16.00 Tururi ghidate tematice prin pasaj, din oră în oră, realizate de ghizi profesioniști și voluntari. Plecarea se face din Parcul Central, zona Turnului Dogarilor (zona 5)
- 16.00 – 21.00 Ateliere meșteșugărești ale breslașilor (fierar, cojocar, țesător, tâmplar, pictor, dogar, restaurator), în zonele 2 și 3
- 16.00 – 19.00 Muzică ambientală în zona 5
- 16.00 – 23.30 Degustări de vin și produse locale în zona Arcadelor (zona 1)
- 16.00 – 21.00 Activități pentru copii (zonele 1 și 5)
- 18.00 – 21.00 Muzică stradală & pictură (zona 4)
- 19.00 – 20.00 Performance artistic Puzzle Band (zona 5)
- 21.45 – 23:30 Proiecție de film “Train de vie” (Radu Mihăileanu)
Adaugă comentariu