La Protopopiatul Ortodox Bistrița a avut loc un eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri, în cadrul Târgului Mare: dezvelirea și sfințirea unei plăci care atestă existența Casinei Române, loc unde delegații Bistriţei la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 au primit credenţionalele – mesajul de unire cu ţara.
Pe placă sunt inscripționate următoarele: ”În această clădire a funcționat Casina Română, societate cultural-politică a românilor ardeleni care, de-a lungul ființării sale, a ținut trează conștiința românilor în lupta pentru unitate națională. Aici s-au sfințit credenționalele și steagul bistrițenilor prezenți la Alba Iulia. Aici s-a constituit Consiliul Național Român din Bistrița la data de 29 octombrie 1918”.
La ceremonie au participat primarul Ovidiu Crețu, Alexandru Pugna – secretar de stat în Ministerul Culturii, prefectul Ovidiu Frenț, vicepreședintele Consiliului Județean Vasile Puica.
Fanfara Garnizoanei Bistrița a intonat Imnul Național, iar corul Appassionata a susținut un microrecital.
Cu această ocazie a fost lansată cartea ”Casina Română din Bistrița. ”Catedrala Coroanei” și ”Casina Română” în lupta pentru unitatea spirituală și națională a românilor bistrițeni” de pr. Nicolae Feier.
”Uu moment important pentru orașul nostru, o reparație, dacă vreți, a istoriei noastre locale”, a spus directorul Centrului Cultural Municipal, Dorel Cosma.
Toată stima pentru părintele-profesor Nicolae Feier, pentru străduinţa de a face totul pentru omagierea celor care au contribuit la înfăptuirea dorinţei de unire a ardelenilor din ţinutul bistriţei şi năsăudului, un efort lăudabil, la care ar trebui să conlucreze toţi cei care simt româneşte. Totuşi, trebuie să-i amintesc domnului profesor că, atunci când scrii despre evenimente istorice, este obligatorie specificarea izvoarelor istorice, dacă se poate, chiar prin prezentarea acestora, pentru a demonstra veridicitatea faptelor despre care se vorbeşte. Mă refer în primul rând la faptul că trebuie să lămureşti cititorii, şi nu numai, despre înţelesul denumirii instituţiei despre care vorbeşti, nu să laşi la latitudinea celor interesaţi să „ghicească” despre ce se face vorbire. Pentru a elucida problema, am citit două articole din ziarul electronic „Răsunetul” de duminică, 22.07.2018, scris de către Menuţ Maximilian, cu titlul „Eveniment amplu prin care va fi pus în valoare unul dintre monumentele istorice ale Bistriţei” şi de marţi, 21.03.2017, scris de către Ioan Mititean, având titlul „O cafea literară la Casina Năsăud”. Nici unul dintre ele nu menţionează că aceste instituţii au fost înfiinţate de către creştini greco-catolici uniţi cu Roma, cei care au fost iniţiatorii şi promotorii acţiunilor întrprinse de către aceştia, pentru realizarea idealului de unire a românilor transilvăneni cu Ţara Românească, Moldova, Bucovina şi Basarabia. Din articolul lui Ioan Mititean am dedus totuşi că „La primele începuturi, CASINA a fost o întâlnire a negustorilor. Treptat, adunarea a evoluat într-o instituţie de cultură, care a adunat cei mai străluciţi cărturari ai unor localităţi transilvane şi bănăţene, precum Braşov, Timişoara, Beiuş, Oraviţa, Caransebeş, Şimleu Silvaniei, Dej, Vulcan, Abrud, Deva şi Năsăud. Aici îşi dădeau întâlnire scriitori, protopopi, avocaţi, judecători, oameni de aleasă cultură ca de exemplu George Bariţiu, Iacob Mureşianu, Andrei Mureşianu şi mai apoi fiii lor întorşi de la studii din Viena sau alte oraşe europene. „La împlinirea centenarului înfiinţării Casinei române braşovene, în anul 1935, istoricii braşoveni au scos o monografie a acestei instituţii cu multe ilustraţii, documente şi studii. Fostul sediu al Casinei are pe frontispiciu o placă memorială ”In această clădire a luat fiinţă în anul 1835, Societatea Cultural Politică a Românilor Braşoveni Casina Română, care de-a lungul fiinţării sale a adus o importantă contribuţie la lupta pentru unitate naţională. Aici s-au întrunit în 1848 personalităţi de frunte ale vieţii culturale din Ţara Românească şi Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru.” „Casina năsăudeană şi-a redeschis porţile la data de 1 februarie 2017, cu noi proiecte pline de responsabilitate şi respect pentru cei cărora li se adresează.” Despre existenţa Casinei Române din Bistriţa nu există nici o menţiune, iar a celei de la Năsăud nu scrie nimic de data înfiinţării ei, doar despre redeschiderea de la 1 februarie 2017.” Redeschiderea presupune o activitate anterioară, ceea ce nu este argumentată. Mai fac o precizare, Timişoara, Beiuş, Oraviţa, Caransebeş, nu făceau parte din Transilvania istorică a acelor vremuri. Adevărul istoric trebuie respectat cu „sfinţenie”, chiar dacă contravine liniei istorice trasate de către istoricii cu principii naţionale prea zeloase, de demonstrare a continuităţii daco-române, teorie care se bazează pe o confuzie crasă, folosită de-a lungul secolelor, atât de către istoricii maghiari, cât şi de către români. Istoricilor români le-a convenit confuzia făcută de către Kálti Márk, ceea ce nu au observat şi scos în evidenţă nici istoricii maghiari, nici români. Dar greşeala a fost sesizată şi demonstrată încă din anul 1935, de către traducătorul, (filologul, istoricul Pajs Dezső), lucrării istorice a Magistrului P, secretarul personal al regelui Béla al Ungariei, cunoscut sub numele Anonymus „Gesta Hungarorum”, autor căruia i s-au pus în cârcă, multe păcate, dar acestea nu au fost demonstrate. Din păcate, greşeala aceasta este încă menţinută în istoria contemporană, deoarece unii istorici nu ţin cont de regula de bază a istoriei, şi anume, ca celor afirmate să le fie probată veridicitatea. Acelaş lucru este obligatoriu şi pentru ziarişti, care au un mare rol în educaţia concetăţenilor noştri.
Nerușinare, minciună, demagogie, propagandă de tip nationalist – comunist și falsificarea Istoriei. În plus, nerușinare și mai mare, acordă distincții așa zisa „Asociația Cultul Eroilor” formată din ofițeri ai regimului comunist, probabil foști turnători la Securitate, slugile lui Ceaușescu (chinuind militarii în termen, câte 1 an si 4 luni la Canal, Casa poporului, pe șantiere sau la munci agricole), unii absolvenți ai Academiei de partid Ștefan Gheorgiu (pt cine nu știe, ceva mai rău decât Academia lui Gabriel Oprea). Păcat că un om ca popa Feier se manjește cu astfel de patriotisme de doi bani.
Mare noroc au ortodocsi cu biserica greco catolica si cu statul comunist care a luat de la catolici si iau facut „gazde” pe ortodocsi. Ne mai miram ca avem o tara plina de golaneala!?
Ortodoxismul vine din mama Rusie la fel si PSDul,las-o dracu de religie puterea conteaza !
In Coreea de nord gasesti adesea cate o astfel de placa, omagiindu- pe tatucul kim ir sen I.
Ex.de la aceasta fantana a baut apa insetatul nostru conducator cad treca prin zona.
Sau – la umbra acestui copac s-a odihnit ilustru nostru..
Prea facem din orice prilej de pierdere de vreme.
Domn Primar la asa evenimente e obligatorie >SACOUL!!!! Rusine ce taran sunteti…….
Adevărul trebuie spus! Mulțumim pentru intervențiile pertinente.