Funcționari publici și personal contractual din prefecturile din întreaga țară, inclusiv Bistrița-Năsăud, vor intra luni în grevă generală. La acțiune vor participa în total aproximativ 2.000 de salariați, prin încetarea colectivă și voluntară a lucrului.
Trecerea Instituției Prefectului din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Secretariatului General al Guvernului și majorarea salariilor sunt principalele revendicări ale salariaților.
În situaţia în care revendicările nu vor fi soluţionate, sindicaliştii ameninţă cu prelungirea grevei generale.
În Bistrița-Năsăud, activitatea de la Paşapoarte și Înmatriculări, Permise, dar și de la Cancelaria Prefectului, nu va fi afectată.
Peste 20 de angajați de la Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud vor intra în grevă.
”Funcţionarii publici şi personalul contractual din instituţiile prefectului din ţară declară grevă generală în data de 10 aprilie 2023. La această acţiune vor participa 1.800 salariaţi prin încetarea colectivă şi voluntară a lucrului la sediul instituţiei prefectului. Solicităm trecerea personalului angajat în prefecturi din categoria funcţiilor teritoriale în cea a funcţiilor de stat. Salarizarea personalului din cadrul instituţiilor prefectului trebuie să fie la nivelul funcţiilor publice de stat, având în vedere că instituţia prefectului este un organ de control al activităţii autorităţilor publice locale şi de conducere a serviciilor publice deconcentrate”, a transmis Sindicatul ”Egalitatea” al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Administraţia Publică.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat că are cunoştinţă despre problema salarizării din prefecturi, care este la un nivel redus faţă de alte sisteme din România, şi a adăugat că le-a transmis funcţionarilor care fac grevă că va rezolva aceste probleme în noua Lege a salarizării.
Afară!!!!!! Sunteți prea mulți și prea incompetenți!!!! Jos bugetistatul!!!! Angajați pe pile toți dar plini de pretenții.
Sa plece in privat!
Cred că-i greva care nu afectează pe nimeni, înafară de cei în cauză. Dacă Serviciu de Pașapoarte și înmatriculari funcționează, apoi tăietori de frunze la câini pot rămâne în grevă până la adânci bătrânețe. No, numa zîc
Sa plece acasa
Cei din cladirea partidului sunt mereu in greva … daca n-ar fi poate ar fi altfel.
Aș vrea să văd un raport de activitate zilnic al unuia de ăsta ce face grevă că vrea salariu mai mare. Cum facem noi la privat ZILNIC raport de activitate, pe ore, să facă și ei, să vedem ce fac toată ziua. Prea ușor se risipesc banii contribuabililor pe posturi călduțe și inutile la stat.
Foarte bine, fotografierea zilei de munca pe fiecare 15 minute timp de 2 saptaminii, iar după, doamna Sabau, sa ne prezinte 2 extreme de angajați, cel mai ocupat și cel crea taie frunze la ciini.
Foarte bună exemplificare sa vedem și noi cit timp și cu și-l ocupa cei pentru care noi de la privat, avem norma și lucram sa o facem sa ne luam salariul.
Dar liota aia de juriști cu studii profund specializate, care nici după 30 de ani nu prea știu legea fondului funciar și omoară dosarele, lungindu-le termenele, după care plătesc cheltuieli de judecată (nu ei, ci tot noi), ăia încă fac grevă ?
Ce-ar fi să li se dea o testare profesională pentru menținerea pe post ?
Sper că n-ar face ca elevul ăla, care-a scos cuțitul !
Greva generală în prefecturile din intreaga ţară, instituții care reprezintă Guvernul în teritoriu, declansată pe 10 aprilie 2023, coincide cu implinirea unui an de la congresul extraordinar al PNL din 10 aprilie, 2022, unde premierul Nicolae Ciucă a candidat singur la sefia partidului cu motiunea intitulată “UNIȚI PENTRU O ROMÂNIE STABILĂ ȘI PUTERNICĂ”. În motiuneea respectivă Ciucă vorbea despre dezvoltarea şi modernizarea României, militând pentru o Românie puternică, bazată pe principiile reclădirii încrederii, cetăţeanul în centrul preocupărilor PNL, reconectarea la profesionalism, elite şi meritocraţie, guvernarea de mare coaliţie. Ori, notiunile clamate in motiunea de candidatura, precum profesionalism, elite şi meritocraţie nu se pot fundamenta pe plagiat care este de fapt furt intelectual. Lasând la o parte faptul că premierul are o problema serioasă legată de lamurirea acuzatiei de plagiat a tezei sale de doctorat, acesta a candidat singur la functia de presedinte al PNL, neavând contracandidat, ( ceea ce este o anomalie pentru că „a alege” este o operatiune care presupune cel putin 2 indivizi). Ba mai mult Ciucă a afirmat că este pregătit pentru funcția de președinte PNL, deși nu are experiență politică, ceea ce denotă o fractură de logică. Cum adică poti fi pregătit pentru o functie politică neavând experiență politică. In plus, Ciucă a sustinut că lipsa lui de experientă poate fi un avantaj, ceea ce e o mare prostie. Din contră, lipsa de experientă in orice domeniu este un handicap.
Revenind la greva din prefecturi, aceasta este rezultatul lipsei de reforme pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
–Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin aceasta s-ar reduce si numarul de prefecturi de la 40 la 8 sau cel mult la 16, ceea ce ar permite cresterea performantei administrative in teritoriu.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Ce se mai aude cu greva? Totul decurge conform graficului? Au primit salarii mai mari? Dl Ciucă spune că nu sunt bani la buget.