Cât de harnici au fost bistriţenii la plata dărilor către stat. Adrian Cismaş: Colectarea e tot mai bună

Procentul celor care şi-au achitat în prima parte a anului integral taxele şi impozitele la bugetul local al Bistriţei a crescut faţă de anul trecut cu 10%, ceea ce arată că lumea e tot mai conştientă că dările la stat nu sunt facultative, a declarat Adrian Cismaş, directorul Direcţiei de Venituri a Primăriei Bistriţa.

„Populaţia s-a obişnuit că trebuie să achite taxe speciale pe servicii făcute de Primăria Bistriţa, cât şi impozite şi taxe pe patrimoniu pe care îl au: terenuri, clădiri, auto, inclusiv amenzile care vin la noi. Mai sunt şi mici reclamaţii sau sesizări privind faptul că taxele ar fi prea mari, dar noi facem comparaţie cu oraşele reşedinţă de judeţ care sunt de aceeaşi mărime ca şi noi, respectiv Zalău, Satu Mare, chiar Baia Mare.  Bistriţa e în zona doi a regiunii unde indicii de mărire a impozitelor sunt mai mici. Bucureşti e în zona zero, Clujul, Braşovul, Timişoara sunt în zona unu, acolo sunt mai mari impozite. De la an la an, creşte procentul celor care îşi plătesc impozitele în prima parte a anului. Pot să vă spun că, în momentul de faţă, avem realizat în jur de 70% încasări faţă de planul anual. Anul trecut, am avut în jur de 60% încasări la 31 martie. Asta înseamnă că există o colectare mult mai bună în prima parte a anului având în vedere şi reducerile pe care le dăm de 10% la plata integrală. De la an la an e tot mai bine. Lumea e conştientă că trebuie să plătească pentru clădire, teren şi maşină”, a spus Cismaş.

Întrucât o serie de taxe speciale insistuite la Bistriţa au făcut obiectul unor dezbateri intense la nivel naţional, l-am întrebat pe Adrian Cişmaş ce sunt aceste taxe şi cine trebuie să le plătească: „Conform articolului 484 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale pot adopta taxe speciale.  (…) Taxele speciale se încasează doar de la persoanele care beneficiază de servicii oferite de instituţia sau serviciul public de interes local potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora”, a explicat el.

„Taxa pe umbrit” a fost introdusă în anul 2007 de către RA Ocolul Silvic Municipal Bistriţa, dar ea nu mai este percepută de şapte ani.

„Ovinele şi bovinele care erau la păşunat, în timpul după-amiezii intrau în pădure. Ca să se poată recupera nişte bani în vederea refacerii fondului forestier distrus de ele s-a perceput o taxă modică pentru faptul că aceste animale intrau în pădure. A fost numită taxă de umbrit fiindcă animalele stăteau la umbra copacilor. Această taxă era doar pentru cartierele Sigmir şi Slătiniţa. Erau câţiva ciobani care plăteau această taxă. În anul 2010 a fost eliminată taxa, iar în momentul de faţă, cei care intră cu animalele în pădure sunt amendaţi. Nu mai au voie să intre în pădure”, a spus Cismaş.

În ce priveşte „taxa pentru uşă”, Adrian Cismaş a spus că de fapt, aceasta se numeşte „taxa specială de amenajare de accese suplimentare auto şi pietonale spre domeniul public”.

„Această taxă a fost introdusă prin anul 2001-2002 după ce au început în forţă activităţi economice la parterul blocurilor şi al caselor, taxă percepută de Direcţia de arhitectură-urbanism din cadrul Primăriei Bistriţa. Taxa este justificată prin aceea că arhitectura oraşului trebuie monitorizată. Pentru deschiderea unei uşi într-o clădire, alta decât cea existentă, avem o taxă specială de 260 de lei, iar în curte, alta decât cea existentă, este de 130 de lei. Taxa s-a pus pentru ca toţi cei ce vor să facă modificări în structura clădirilor să ajungă la Direcţia de urbanism şi să nu facă lucrări de capul lor”, a adăugat Cismaş.

Taxa pe căsătorie din week-end a fost introdusă la solicitarea angajaţilor care se ocupă de acte civile. „Angajaţii fac ore suplimentare. Având în vedere că acestea nu pot fi plătite în cadrul administraţiei, s-a introdus această taxă la solicitarea angajaţilor acestui serviciu”, a adăugat el.

Referitor la „taxa pe cărucior”, aşa cum a fost prezentată în presă, Adrian Cismaş, spune că nu există aşa ceva. „Nu avem aşa ceva. Noi avem o taxă privind vehiculele lente, introdusă în baza Codului Fiscal, taxă percepută unor utilaje care nu au dreptul să circule pe drumurile publice. E o taxă unică pentru fiecare, tractoare, utilaje agricole. Nu există o taxă pe cărucior”, a menţionat el.