Holocaustul, comemorat la Bistrița. ”O perioadă nefastă din istoria orașului. Să ne aducem aminte”

(VIDEO) De Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, la Monumentul Deportaților de pe str. General Grigore Bălan, în fața Sinagogii Bistrița, a avut loc un ceremonial cu depunere de coroane de flori la care au participat preşedintele Comunităţii Evreilor Bistriţeni, Fredi Deac, primarul Ovidiu Crețu, viceprimarul Cristian Niculae, vicepreședintele Consiliului Județean Vasile Puica, prefectul Ovidiu Frenț, directorul Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”, Ioan Pintea, șeful Serviciului Județean al Arhivelor Naționale, Cornelia Vlașin, dar și elevi.

Data de 9 octombrie a fost aleasă pentru a comemora Holocaustul la nivel național deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.

”Comemorăm Ziua Holocaustului din România. Este pentru al 14-lea an în care ne adunăm pentru a ne readuce aminte de supliciul pe care evreii, bătrâni, femei, copii, l-au suportat. Evreii din Bistrița-Năsăud au fost deportați în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau. Evreii din Ardealul Nord, aflat sub ocupație horthystă, au fost deportați de către ocupanții horthyști, deci nu de administrația română. Trebuie făcută această precizare pentru că foarte mulți confundă lucrurile și le pun în cârca autorităților române. Să ne reamintim cu pioșenie de cei care au dispărut. Sperăm ca asemenea evenimente tragice prin care a trecut poporul evreu să nu mai aibă loc pentru nimeni și niciodată”, a spus Fredi Deac.

”9 octombrie este o zi tristă în istoria noastră. Pe lângă evreii deportați în Transnistria, și circa 30.000 de țigani din România au fost deportați în aceeași perioadă în aceeași zonă. La noi în Bistrița situația este puțin diferită, dar mai gravă. În zona stațiunii de cercetări pomicole, în 1944, au fost adunați într-un lagăr de concentrare evreii din județ, circa 7.000, majoritatea din Bistrița. Au fost ținuți acolo în condiții inimaginabile, după care au fost transportați în lagărele de exterminare de la Auschwitz și Birkenau. Îmbarcarea lor nu s-a făcut în gara din Bistrița, cei care au făcut deportarea nu au avut curajul să aducă evreii prin oraș până la gară, au transformat cantonul de acolo într-o gară și i-au îmbarcat dintr-o stație improvizată undeva pe actuala stradă Lucian Blaga. Din cei 7.000, mai puțin de 1.000 s-au întors la Bistrița. Este o perioadă nefastă în istoria orașului nostru, de care trebuie să ne aducem aminte pentru că nu avem voie, generațiile de acum și generațiile viitoare, să lăsăm să se mai întâmple astfel de atrocități. Acei oameni duși în lagărul de la stațiune nu aveau altă vină decât că erau evrei. Este trist să ne gândim că erau mame cu copii mici, oameni în vârstă, bolnavi. Aveau pentru gătit și spălat 250 ml de apă pe zi. Mamele care au alăptau au pierdut laptele din cauza lipsei de alimente. Unii dintre cetățeni au încercat să-i ajute, dar nu au fost lăsați. Aducem un omagiu celor care au suferit în perioada respectivă. Ne pare rău că Bistrița a pierdut o importantă parte a populației de atunci. La ora actuală au rămas doar câțiva, numărați pe degetele de la o mână, dar în afară de o Sinagogă frumoasă am rămas și cu o mentalitate deschisă, europeană, care caracterizează Bistrița și în general Transilvania”, a afirmat primarul Bistriței, Ovidiu Crețu.

După acest moment, la Sinagogă a fost programat evenimentul cultural ”Comemorarea Holocaustului din România. Memorialistica Holocaustului. Valențe educative”, organizat de Biblioteca Județeană ”George Coșbuc”, Televiziunea Română Cluj și Comunitatea Evreilor Bistrița-Năsăud: lansarea cărții ”Auschwitz. Alive 70” (Libris Editorial), coordonator: Romeo Couți (prezentare făcută de Raluca Moldovan, Ioan Pintea, Fredi Deac), conferințele Bibliotecii cu lector univ. dr. Raluca Moldovan – ”Mărturii despre Holocaust la TVR Cluj” și proiecția unui film documentar despre Holocaust.

Președintele CJ Radu Moldovan a postat pe Facebook un mesaj cu ocazia acestei zile: ”Holocaustul a reprezentat poate cea mai neagră pată a istoriei Europei moderne, care din păcate nu a ocolit județul nostru. Doresc să îmi exprim compasiunea pentru familiile celor peste 6.000 de evrei deportați din Bistrița în lagărele de la Auschwitz – Birkenau și Transnistria, în primăvara anului 1944. Sacrificiul lor, alături de cel al milioanelor de evrei din întreaga lume. au constituit un element important pentru consolidarea unei societăți democratice. Astăzi, nu putem decât să ne aducem aminte cu tristețe de acele evenimente și să învățăm cu toții că excesele de putere, indiferent ale cui ar fi, nu trebuie tolerate sub nicio formă. Comunitatea evreiască aduce un aport valoros la binele comun și la patrimoniul cultural al județului Bistrița-Năsăud, prin urmare consider că este firesc să răspundem acestei fidelități printr-un gest de aducere aminte față de cei care au suferit pentru asumarea propriei istorii”.

”În luna octombrie 2018 se împlinesc 77 de ani de la unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria României. În octombrie 1941, regimul Ion Antonescu declanșa faza finală a distrugerii în masă e evreilor din România și din teritoriile administrate. În iunie 1942, începea, de asemenea, deportarea romilor în Transnistria. Sute de mii dintre cei deportați au murit prin împușcare, din cauza frigului, a lipsei de hrană sau a bolilor epidemice. La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina”, a scris pe Facebook deputatul Robert Sighiartău.

La rândul său, viceprimarul Cristian Niculae a menționat pe pagina de socializare: ”Perioada Holocaustului este una de tristă amintire, o perioadă în care omenia şi normalitatea a fost înlocuită de genocid, ură şi ignoranță. Noi, ca şi comunitate, am suferit mari pierderi în acele vremuri de tristă amintire. Din Bistriţa-Năsăud au murit peste 6.000 de evrei, care au fost luaţi din casele lor şi deportaţi. Este datoria şi responsabilitatea noastră de a nu-i uita pe cei care au murit, nevinovaţi fiind, în lagărele de concentrare. Comemorarea victimelor acelor orori petrecute cu decenii în urmă reprezintă încă un pas important pentru maturizarea şi responsabilizarea societăţii româneşti. De acest moment trebuie să ne amintim şi să-l păstrăm în memoria noastră pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple în viitor. Fie ca amintirea lor să rămână veșnică în inimile noastre!”.

Din Bistriţa-Năsăud, circa 7.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi. Din cauza condiţiilor grele, 300 de evrei au murit şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă.