Primarul comunei Spermezeu, Sorin Hognogi, viceprimarul şi toţi angajaţii instituţiei au îmbrăcat costume populare pe care le-au purtat cu mândrie la Târgul de ţară de la Spermezeu.
„Eu şi colegii mei de la primărie am fost îmbrăcaţi în costum popular cu intenţia de a motiva şi restul cetăţenilor să ne urmeze exemplul la următorul eveniment”, a declarat pentru Timp Online primarul Sorin Hognogi, care a purtat acelaşi costum vechi ca şi la Ziua portului popular de la Năsăud unde s-a fotografiat inclusiv cu reprezentantul Cărţii Recordurilor.
În fiecare an, în 19 mai și 9 septembrie în Spermezeu se organizează câte un târg de ţară tradițional cunoscut de localnici ca “ târgul de primăvară” și “târgul de toamnă”, din dorința de a păstra și perpetua tradițiile românești. Aceste târguri au un rol important deoarece sătenii se pot aproviziona cu toate lucrurile necesare pentru sezon, cum ar fi unelte și produse agricole, animale, hrană pentru animale, produse agro-alimentare, jucării sau rechizite, îmbrăcăminte și electrocasnice, astfel încât lumea să aibă de unde să aleagă. La eveniment participă de regulă comercianți din comună, dar și din zonele învecinate, iar pe langă tarabele cu de toate ale comercianților, locuri de joacă pentru copii, mâncare și băutură, uneori la “spargerea târgului “ se organiza cu această ocazie și spectacole de muzică, precum obiceiul din străbuni când târgul se încheia cu un bal, fiind o adevărată zi de sărbătoare.
Comuna Spermezeu este situată în partea de nord-vest a judeţului, la circa 30 km de Munţii Ţibleş. În componenţa comunei se află un număr de opt sate: Spermezeu, Dumbrăviţa, Dobricel, Sita, Hălmăsău, Păltineasa, Şesuri-Spermezeu Vale şi Lunca Borlesei.
Prima atestare documentară a satului Spermezeu este cea din anul 1456, cuprinsă în actul Conventului din Cluj-Mănăştur, unde se arată că în acel an regele Ungariei, Ladislau V Postumul, îl deposedează pentru necredinţă pe Ioan Farkaş de Herina de satele din domeniul Săsarm şi le da lui Ioan şi Nicolae Farkaş. Conform ordinului regal, aceştia primeau, printre altele, satele Spermezeu şi Dumbrăviţa, satele care aparţin azi de comuna Spermezeu au fost atestate documentar în următoarea ordine: Dumbrăviţa (1456), Sita (1576), Dobricel (1593), Păltineasa (1601) şi Hălmăsău (1956).
Prin urmare, la prima atestare documentară, localitatea Spermezeu făcea parte din domeniul Săsarm, stăpânit de familia Farkaş de Herina. În jurul anului 1602, satul Spermezeu a fost anexat la domeniul Gherla. De-a lungul veacurilor următoare satul a cunoscut diverşi proprietari. Urmele unei curţi nobiliare a unuia dintre proprietarii satului se păstrează în zona numită Dâmbul Curţii.
Evenimente precum mişcarea memorandistă sau Marea Unire de la 1 decembrie 1918 nu au rămas fără ecou în localitatea Spermezeu. Astfel, vrednicul luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, preotul Teodor Cotuţiu din Dumbrăviţa, va prezida la Spermezeu Consiliul comunal naţional român cu ocazia pregătirii Marii Uniri, alături de fruntaşii satului care înainte de 1918, pe ascuns, cântau cântecele memorandiştilor. Nu mai puţin de 48 de locuitori ai Spermezeului au plătit cu viaţa lor participarea României în cele două confruntări mondiale. În cinstea lor a fost ridicat un monument al eroilor care să amintească, peste timp, jertfa lor. Alături de tragedia românilor din teritoriul ocupat al Ardealului din perioada 1940-1944, s-a petrecut şi tragedia evreilor. Potrivit unui recensământ din anul 1941, localitatea Spermezeu, din totalul celor 2078 de locuitori, avea 152 de evrei care convieţuiau alături de populaţia românească. Expulzarea evreilor din Spermezeu s-a făcut la începutul lunii mai 1944 la ghetoul din Dej. În urma lor în localitate a rămas doar cimitirul evreiesc.
Ne-au stăpânit toți! Noi nu ne putem stăpâni! Bravos domnului primar pentru realizările din anii de până acum în care a făcut bună treabă!