Îmbrăcați în costume populare, credincioșii au ieșit ”în țarină” să se roage pentru roade bogate

(FOTO) De Rusalii, când se iese ”în țarină” și se rostesc rugăciuni pentru roade și belșug, pentru vreme bună, pentru îndepărtarea dăunătorilor, blestemând jivinele care atacă holdele, grădinile și viile, foarte mulți credincioși s-au îmbrăcat în costume populare, cum este și cazul celor din Mureșenii Bârgăului, fotografiați de Tibi Hăngănuț.

Ieșirea în țarină este un obicei inclus în rânduiala bisericească. Este un moment prin care omul, responsabil, se sfințește pe el și sfințește și natura.

Așa că preoții se roagă pentru culturi, pentru roade și belșug, pentru vreme bună, pentru îndepărtarea dăunătorilor, blestemând jivinele care atacă holdele, grădinile și viile: ”Binecuvântează și înmulțește aria aceasta și roadele robilor Tăi. Umple cămările lor de tot rodul bun, de grâu, de vin și de untdelemn” (fragment din Rugăciunea la arie)”; „ferește-o pe ea de toată fermecătura, vraja și răutatea; de ispita vicleană și de uneltirea oamenilor răi. Și-i dă ei să aducă roade la vreme, pline de binecuvântarea Ta. Și îndepărtează de la ea toată fiara și sălbăticiunea și viermele, musca, rugina, arșița și vânturile, care aduc stricăciune.” (fragment din rugăciunea ce se face la țarini, la vii și grădini când sunt stricate de sălbăticiuni).

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime (în latină Pentecostes, în franceză La Pentecôte (din greaca veche – πεντηκοστὴ ἡμέρα / pentêkostề hêméra, «a cincizecea zi»), în germană Pfingsten, în maghiară Pünkösd etc.).

În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt (Ex 19, 1-16). Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

Semnificația Rusaliilor creștine mai poate cuprinde următoarele aspecte: revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt (cf. Ioel 3, 1-5, citat de Petru în cuvântarea sa din Fapte 2), încununarea Paștelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor, adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor, deschiderea Bisericii către toate popoarele și începutul misiunii. Mai multe citiți aici.