“România 2035, o ţară cu un teritoriu funcţional, administrat eficient, care asigură condiţii atractive de viaţă şi locuire pentru cetăţenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”. Aceasta este viziunea propusă prin proiectul Strategiei de dezvoltare teritorială a României, document rezultat în urma unui demers instituţional şi de cercetare derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în perioada 2012-2014.
Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care este conturată viziunea de dezvoltare a teritoriului naţional pentru orizontul de timp 2035 şi sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acţiuni şi proiecte concrete la nivel teritorial.
Strategia este rezultatul principal al proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”, derulat de MDRAP cu scopul de a îmbunatăţi procesul de planificare teritorială la nivel naţional prin realizarea de studii sectoriale, dezvoltarea cadrului de planificare, stabilirea unor mecanisme noi de planificare, monitorizare şi implementare.
Cu ce puncte tari şi slabe apare Bistriţa-Năsăud în strategie:
– conexiunile interrregionale sunt adesea insuficiente. Traversarea Carpaţilor Orientali pe direcţia Bistriţa – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Suceava este greu de evitat fără ocoluri importante
– zona transfrontalieră Nord compusă din judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava are reţele de drumuri şi feroviare deficitare
– la nivelul regiunii Nord-Vest sunt zone aflate în declin industrial, printre care şi arii însemnate de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, mai ales Rodna şi Şanţ
– au fost depistate o serie de arii rurale cu risc ridicat de sărăciei şi nivel scăzut al dezvoltării, printre care şi sudul judeţului Bistriţa-Năsăud
– există la nivelul teritoriului naţional o infrastructură culturală diversificată. Din punctul de vedere al indicelui vitalităţii culturale locale, la nivel naţional, primul loc îl ocupă municipiul Cluj-Napoca, cu un indice de vitalitate culturală de 1,09, urmat de Sibiu, cu 0,88, Sfântu Gheorghe – 0,86, Timişoara – 0,84, Alba lulia – 0,57, Iaşi – 0,56, Bistriţa – 0,52. Oraşele mari întrunesc condiţiile cele mai avantajoase dezvoltării produselor culturale
– un punct central al trebui să îl consituie îmbunătăţirea legăturilor transcarpatice, în special în cuprinsul Carpaţilor Orientali. Două dintre traseele propuse sunt: Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava şi Târgu Mureş – Piatra Neamţ – Roman – Târgu Frumos – Iaşi – Sculeni. Pentru ambele trasee, infrastructura de transport, în acest moment, este deficitară. Construirea unor autostrăzi va determina creşterea conectivităţii între regiuni istorice ale României, cu influenţe benefice asupra fluxurilor de mărfuri şi circulaţiei persoanelor.
– pentru a corecta problemele generate de dinamicile care caracterizează tendinţa de urbanizare la nivelul teritoriului, cu precădere a acelor probleme generate de o creştere accelerată a masei urbane şi a teritoriului periurban, sunt stabilite o serie de proiecte printre care realizarea de centuri ocolitoare pentru municipiile reşedinţele de judeţ şi alte localităţi urbane, printre care şi municipiul Bistriţa.
Strategia de dezvoltare teritorială a României este în consultare publică până în 19 ianuarie 2015.
Adaugă comentariu