Legea zonelor metropolitane, prevăzută în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), a intrat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării. Ea stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România.
Legea revizuiește definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan și cuprinde lista zonelor metropolitane.
Astfel, mai multe comune din jurul marilor orașe vor fi cuprinse în zona metropolitană, care va beneficia de bani pentru dezvoltare. Participarea la zona metropolitană a comunelor din jurul marilor orașe este voluntară. PNRR arată că această lege ar urma să intre în vigoare până la sfârșitul lunii iunie 2022.
Zonele metropolitane se vor finanța de la bugetele locale, dar vor putea stabili și taxe locale speciale pentru finanțarea unor activități ale acesteia sau tarife în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora, se mai arată în proiectul de lege. În plus, și Guvernul poate finanța dezvoltarea metropolitană din România,
Proiectul de lege propune și un mecanism prin care se vor vira banii contribuabililor care au domiciliul pe raza zonei metropolitane.
Astfel, „30% din impozite va merge către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații, iar 70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit”, se arată draftul de lege.
În plus, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.
Zone metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:
- asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile;
- dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane;
- îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice;
- furnizarea în comun a unor servicii publice sau de interes local;
- dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană;
- dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice;
- dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale;
- abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate;
- diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane;
- alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană
”Unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în adunarea generală a zonelor metropolitane de către primari, în condițiile art. 132 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Încetarea mandatului de primar atrage încetarea calității de reprezentare în adunarea generală a zonei metropolitane”, se arată în proiectul legii.
Printre alte competențe, zonele metropolitane o au pe aceea de a elabora, adopta, monitoriza și evalua strategia integrată de dezvoltare metropolitană, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul urbanistic general al zonei metropolitane, politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton.
- Municipiul Bistrița
| Nr. crt. | Denumirea unității administrativ-teritoriale | Statut | Coroană |
| Beclean | oraș | 2 | |
| Năsăud | oraș | 2 | |
| Sângeorz-Băi | oraș | 2 | |
| Bistrița Bârgăului | comună | 2 | |
| Budacu de Jos | comună | 1 | |
| Cetate | comună | 1 | |
| Chiuza | comună | 2 | |
| Dumitra | comună | 1 | |
| Dumitrița | comună | 2 | |
| Feldru | comună | 1 | |
| Galații Bistriței | comună | 2 | |
| Ilva Mică | comună | 2 | |
| Josenii Bârgăului | comună | 2 | |
| Lechința | comună | 2 | |
| Livezile | comună | 1 | |
| Mărișelu | comună | 1 | |
| Nimigea | comună | 2 | |
| Parva | comună | 2 | |
| Rebra | comună | 2 | |
| Rebrișoara | comună | 2 | |
| Șieu | comună | 2 | |
| Șieu-Măgheruș | comună | 1 | |
| Șieu-Odorhei | comună | 2 | |
| Șintereag | comună | 1 | |
| Teaca | comună | 2 |
Da, ar trebui să ne constituim Zona metropolitană Bistrița așa cum este dată în articol, care cuprinde toate orașele din județ.
De aceea Autostrada nordului ar trebui să treacă prin mijlocul Zonei metropolitane pentru a avea acces rapid toate orașele județului. Poate politicienii se mai gândesc odată și revin la o decizie corectă și de bun simț privind traseul autostrăzii.
Traseul pe lângă Budac este singurul traseu posibil pentru Autostrada Nordului respectiv Varianta Ocolitoare Bistrița , sper să înceapă construcția acestei șosele atât de importantă pentru oraș și județ și bineînțeles că sper să fie terminată cât mai repede.
@ Sofer, Nu este singura posibilă, cea mai bun traseu pentru centura orașului este pe malul râului Bistrița.
Odată cu apariția acestei zone metropolitane ar fi mare păcat să nu fie create și niște instituții care să se ocupe de ea. Și, evident, să fie populate de „competenții” propuși de fsn! Credeți că nu va fi fructificată posibilitatea de a mai fi create sinecuri pentru clica de partid? Cine crede altfel e mare naiv! În sine, ideea e bună, dar reforma administrativă este singura care poate schimba ceva în această țară. Care poate aduce România în secolul în care trăim. E teribil de greu… Reforma administrativ-teritorială presupune comasări, desființări de comune și implicit pierderea unui număr însemnat de sinecuri. Credeți că fsn și căpușa udmristă vor renunța la așa ceva? Nu vor adoptarea alegerilor locale în două tururi, așa cum ar fi mai mult decât firesc, dar vor accepta vreodată o reformă administrativă de substanță. În veci amin pururi. Mai plauzibilă este dispariția României decât adoptarea unei reforme în acest sens! Zona metropolitană este utilă, dar infinit mai folositoare ar fi adoptarea unei reforme administrativ-teritoriale, organizarea din prezent a teritoriului, plus imensitatea de instituții inutile, nu mai are nimic în comun cu lumea în care trăim! Cum nu am renunțat la comunism și tarele acestuia, așa nu se va renunța nici la orânduirea stabilită în epoca de tristă amintire!
Administratia romaneasca si politicienii romani din Parlament si din partide sunt rau dusi cu capul in nori.
Ei traiesc in lumi paralele, nu citesc, nu se informeaza si nu au nici o treaba cu statisticile.
Natalitatea in Romania este un dezastru, plecatul tinerilor la fel si dupa SIRIA noi suntem a doua tara din lume la emigrari.
Aseara la PRO tv. INS (institutul de Statistica) spunea clar cum dispare un popor iar in 2070 Romania va avea sub 13,5 mil locuitori .
Politicienii nu au miscat nimic privind strategia DEMOGRAFICA a tarii .
Povestea cu zonele METROPOLITANE este doar o masura scriptica pe niste hartii care nu vor avea nici o valoare atunci decat sa se atraga in prezent niste bani.
Nici politicile Europene nu realizeaza ca Europa imbatraneste si va avea soarta Imperiului Roman, asaltata de refugiati si amarati din toate colturile lumii si care se vor instala pe rand inlocuind babetii Europei.
asa ne asigura marele istoric NEAGU DJUVARA.
Lelea Măriuță din Nimigea și badea Ion din Feldru au dat deja like și îs tare bucuroși că îndată or locui în zona metropolitană, nu ca până amu când au locuit în ceva județ plin de străzi neasfaltate și cu bălegar pe fiecare uliță. De amu, duminica după slujbă fuga in mijloacele de transport tipice metropolelor (metrou, tramvai…) și direct la Mall. Parcă și văd postări pe feisbuc și pe Instagram cu cafeaua de la starbax scrisă cu marker și cum le spun oamenii trendy la bariști sa le scrie pe păharul de cafea Ilie cu Y. Și cu H la final.
Renunțăm si la casul de oaie…trecem la Gouda ca niste metropolitani serioși
Anul acesta România ar trebui să atragă 6 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dupa cum se stie, României i-au fost repartizate de Bruxelles aproximativ 29 miliarde euro pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, din care a primit deja în decembrie, 2021 avansul pentru componenta de granturi, în valoare de1,8 miliarde euro, iar în ianuarie, 2022 au intrat în conturile BNR alte 1,9 miliarde euro, reprezentând avansul pentru componenta de creditare.
Greul abia acum începe. Restul banilor vor fi eliberați în tranșe, pe baza auditului Comisiei Europene care constată în îndeplinirea țintelor de reformă și a obiectivelor de investiții. Auditul Comisiei Europene are loc de 2 ori pe an, iar pentru anul 2022, România are de îndeplinit 42 de obiective până în iunie, din care 22 de ținte de atins până în martie 2022, iar restul de 20 de ținte de atins până în iunie 2022. In linii mari, este vorba de primele reforme ale legii achizițiilor publice, de reforma administrației, de semnarea contractelor pentru capacitățile de producție a hidrogenului, de licențierile 5G sau de contractul de realizare a cloud-ului guvernamental.
Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane reprezintă de asemenea unul din cele 42 de obiective de atins până în iunie 2022.