În Someşul Mare sunt granule de aur

În Bistriţa-Năsăud, căutătorii de aur erau ţiganii. Fiecare reuşea să scoată zilnic din apele Someşului şi ale afluenţilor săi până la 4 grame de aur.

O parte dintre ei locuiau în satul Dumbrava. Mai multe familii de rromi de aici s-au ocupat cu spălarea aurului din Someşul Mare. Bătrânii povestesc cum părinţii lor aşteptau ca apele râului să crească pentru a vedea urma aurului pe nisip. În felul acesta, ei ştiau unde să-l caute. Se săpa până la 20-40 de centimetri adâncime şi se lua nisipul cu ajutorul unei coveţi. Pus pe o pânză aşezată pe o suprafaţă înclinată, nisipul se spăla până când aurul rămânea fixat pe materialul textil.

Specialiştii susţin că în Someşul Mare s-au găsit granule de aur de 21 de carate. Cercetătorii sunt unanim de acord că, în general, aurul provenit din nisipuri este cel mai pur, iar căutătorii de aur s-au îmbogăţit în foarte scurt timp. De aurul din râuri mai sunt interesaţi în prezent doar specialiştii Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud. Aceştia susţin că activitatea ar putea fi reluată cu mijloace mult mai moderne.

Aurul este un element nativ care face parte din grupa metalelor preţioase. Numele mineralului aur vine din latină, de la cuvântul „aurum= aur”. Se găseşte în scoarţa terestră în stare pură asociat uneori cu sulfuri de cupru sau fier şi mai poate să fie întâlnit în aluviunile unor râuri.

El poate apărea sub formă de granule, foiţe, fulgi sau pepite, foarte rar sub forma de cristale cubice. E galben strălucitor, pirita fiind asemanătoare cu acesta, fiind denumită popular şi aurul proştilor, mulţi căutători de aur păcălindu-se în trecut cu ea.

În România aur s-a găsit la Baia Borşa, Crucea, Baia Sprie, Dognecea, Ciclova Română sau Ilba şi în aluviunile unor râuri precum Bistriţa Aurie, Olt, Someşul Mare etc. Aurul e folosit în medicină, electrotehnică, industria fotografică şi în special pentru bijuterii.