A început Seminarul „Medicină şi Teologie”. Personalităţi din toată ţara, prezente la Bistriţa (FOTO)

A XVII-a ediţie a Seminarului „Medicină şi Teologie”, găzduită de saloanele Hotelului Metropolis, reuneşte universitari, medici de renume, teologi, artişti plastici şi scriitori care dezbat o temă de actualitate: „Tehno-științele și provocările lumii contemporane”, propusă de organizatori.

Prof. dr. Leon Zăgrean, originar din comuna Coşbuc (foto principal de la stânga la dreapta prof. dr. Pavel Chirilă, prof. dr. Leon Zăgrean, prof. dr. Mircea Gelu Buta), a explicat pentru Timp Online care este opinia sa în ceea ce priveşte relaţia între Medicină şi Teologie.

„Ştiinţa de la Descartes încoace, 400 de ani, s-a separat pentru că Descartes a spus că omul este format din trup şi spirit. Trupul a intrat în domeniul ştiinţelor fizice şi mai sunt unii care consideră organismul o maşină pentru că se referă doar la partea fizică, nu şi la cea spirituală, iar dimensiunea cea mai importantă a fiinţei umane este cea spirituală, care, în termeni mai uzuali, o putem numi cunoaştere, ceea ce înseamnă de fapt, înţelegerea legilor universului, a legilor naturii şi a societăţii în care trăim. Din păcate, această componentă spirituală este tot mai redusă şi neglijată inclusiv în procesul educaţional. Ne dă impresia acest proces educaţional că nu se mai doresc oameni cunoscători, ci nişte meseriaşi în diferite niveluri de profesie, tehnicizaţi, iar acest lucru devine periculos. Înlăturând componenta spirituală a fiinţei umane ne apropiem tot mai mult de maşinile inteligente, de roboţi, care deja au preluat o parte importantă din capacităţile fiinţei umane. În opinia mea, e unul din marile pericole care stau la baza posibilei dispariţii a fiinţei umane. Un alt aspect foarte periculos este că omul, prin dorinţa lui de a agonisi materialiceşte subrezeşte natura care e de fapt temelia noastă. Dacă noi şubrezim temelia, e ca şi cum ne tăiem rădăcinile”, a spus prof. Zăgrean.

„Ar trebui să se plece de la ideea că majoritatea bolilor au componenta cea mai importantă de natură psihică. Cunoaşterea e cea care ne menţine sănătoşi pentru că trebuie să ştim cât să consumăm, ce să consumăm şi ce regim de viaţă, de interelaţie cu cei din jur să avem, dar mai ales cu natura. Lipsa de cunoaştere şi simplificarea prea mult a lucrurilor face ca omul să fie tot mai puţin compatibil cu solicitările vieţii în care trăieşte. În acest moment, bolile neuropsihice, depresia, spre exemplu, care este una dintre cele mai răspândite pe planetă, nu are componentă genetică. E rezultată din interacţia omului cu viaţa. Neavând cunoaştere suficientă, orice factor din mediul extern slăbeşte sănătatea individului. Medicina, după părerea mea, trebuie să ţină cont atât de componenta fizică, organică, dar şi de componenta psihică, în care e inclusă şi spiritualitatea. Dacă omul reuşeşte să armonizeze cele două lucruri, e prima condiţie de sănătate. E tot mai mult o reducere a cunoaşterii şi omul e tot mai puţin adaptabil la tot ce se întâmplă”, a spus prof. dr. Leon Zăgrean.

În prima zi s-a discutat despre „Ştiinţă şi credinţă în postmodernism”, despre „Probleme bioetice în serviciile de urgenţă” şi despre „Medicina personalizată şi limitele protocoalelor terapeutice”. La dezbateri sunt profesori universitari, medici de renume, teologi, scriitori şi artişti. Printre participanţi se numără preşedintele Colegiului Medicilor din România – dr. Gheorghe Borcean, dr. Vasile Cepoi – preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Spitale, dr. Vasile Astărăstoae, prof. dr. Nicolae Miu, prof. dr. Pavel Chirilă şi mulţi alţii.

Marți 15 mai, este programat un Tedeum cu participarea IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, urmat de comunicări pe tema „Tehno-ştiinţele şi provocările lumii contemporane” şi conferinţa lui Dan Puric „Ştiinţa mărturisitoare”.

Dan Puric și ”Știința mărturisitoare”. Programul zilei 2

Marti 15 mai, în cea de-a doua zi a Seminarului de Medicină și Teologie de la Bistrita, ajuns la a XVII-a editie si organizat în saloanele Hotelului Metropolis, programul va începe cu un Te Deum. IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuţ va rosti și un cuvânt de învățătură.

În continuare, participanții vor putea asista la o serie de comunicări moderate de IPS Andrei Andreicuţ, Ioan Chirilă, Ștefan Florian, Mircea Gelu Buta și Pavel Chirilă sub genericul ”Tehno-științele și provocările lumii contemporane. Vor susține comunicări: Ioan Chirilă (UBB Cluj-Napoca) – Antropologie, inginerii genetice și etica în cercetare, Ștefan Florian (UMF „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca) – Medicină si religie, Vasile Astărăstoae (UMF „Gr.T. Popa”, Iași) – Epoca biotehnologiilor, între optimism și reticență, Vasile Mihoc (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu) – Știința mărturisitoare. De la cuvintele Sfintei Scripturi, la experiența vie a Bisericii, Valentin Vesa (UBB Cluj-Napoca) – Omul poetic și tehnologia, Pavel Chirilă, Ada Calciu (Fundația „Sf. Irina”, Bucureşti) – Revenire din moartea cerebrală, Ierom. Grigore Sandu (Bucureşti) – Eseu de bioetică biblică referitoare la OMG.

Începand cu ora 12.00, Dan Puric va susține conferința „Știința mărturisitoare”.