Industria județului Bistrița-Năsăud a început anul 2020 cu scăderi ale producției comparativ cu cea din 2019. Cele mai afectate ramuri sunt fabricarea de mașini, utilaje și echipamente, de produse textile, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, prelucrarea lemnului, fabricarea echipamentelor electrice și a pieselor pentru autovehicule de transport rutier.
Având în vedere că cele mai multe produse industriale merg spre Germania (39,7%), Italia (20,8%) și Franța (8,7%), țări afectate grav de criza noului coronavirus, cel mai probabil companiile vor urma trendul descendent și în perioada următoare.
”Producţia industrială a judeţului s-a situat în luna februarie 2020 cu 9,8% sub nivelul lunii corespunzătoare a anului precedent. Faţă de luna anterioară producția a scăzut cu 0,7%. În primele două luni ale anului curent producția industrială a scăzut cu 7,6% față de aceeași perioadă din anul precedent”, arată Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud.
Potrivit sursei citate, creșteri ale producției industriale în luna februarie 2020 față de luna februarie 2019 se evidențiază la următoarele domenii: industria metalurgică (+37,8%), industria alimentară (+7,7%) și fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+7,0%).
În luna februarie 2020 s-au înregistrat scăderi față de luna corespunzătoare a anului trecut în următoarele activități:
- fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. (-35,6%)
- fabricarea produselor textile(-23,7%)
- industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații (-20,4%)
- prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi
plută, cu excepţia mobilei (-14,0%) - fabricarea echipamentelor electrice (-9,7%)
- și fabricarea pieselor pentru autovehicule de transport rutier (-9,5%).
Faţă de luna precedentă (ianuarie 2020) s-au înregistrat creșteri în:
- industria metalurgică (+34,5%),
- fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (21,1%)
- fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. (+13,7%)
- industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații (3,8%).
Faţă de luna precedentă din 2020 s-au înregistrat scăderi în:
- industria prelucrării lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (-23,4%)
- fabricarea echipamentelor electrice (-13,4%)
- fabricarea pieselor pentru autovehicule de transport rutier (-3,6%) industria alimentară (-1,6%)
- fabricarea produselor textile (-0,2%).
Cifra de afaceri realizată de agenţii economici cu activitate preponderent industrială a crescut în luna februarie 2020 cu 2,3% faţă luna corespunzătoare a anului anterior. Comparativ cu luna precedentă s-a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 4,3%.
În primele două luni ale anului curent cifra de afaceri din industrie a crescut cu 2,1% față de aceeași perioadă din anul precedent.
În luna februarie a.c. cifra de afaceri realizată în industrie din livrări interne a fost de 41,3%. Din totalul cifrei de afaceri realizată din exporturi (58,7%) cea mai mare parte (92,4%) a fost realizată în zona Euro.
Spre ce țări din Europa exportăm
Agenţii economici cu sediul în judeţ au realizat în luna decembrie 2019 exporturi în valoare de 37320 mii euro, cu 22,4% sub nivelul lunii corespunzătoare a anului anterior şi cu 32,6% sub nivelul lunii precedente.
Distribuţia pe principalele ţări partenere a exporturilor judeţului în anul 2019 este următoarea:
- Germania (39,7%),
- Italia (20,8%),
- Franța (8,7%),
- Ungaria (6,1%),
- Austria (3,3%)
- Republica Moldova (2,0%).
Volumul importurilor realizate de agenţii economici din judeţ a fost în luna decembrie 2019 de 35779 mii euro, cu 21,7% mai mic comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent. Faţă de luna anterioară volumul importurilor a scăzut cu 23,7%.
Repartiţia pe principalele ţări partenere a importurilor judeţului în anul 2019 este următoarea:
- Germania (21,7%),
- Italia (14,5%),
- Ungaria (9,4%),
- Turcia (9,1%),
- China (8,7%),
- Austria (5,2%),
- Polonia (4,4%)
- Republica Cehă (3,1%).
Soldul balanței comerțului exterior în luna decembrie 2019 a fost pozitiv (1541 mii euro).
Câți oameni lucrau la înainte să înceapă criza coronavirusului
La sfârşitul lunii februarie 2020, efectivul salariaţilor din judeţ era de 71062 persoane, cu 60 persoane mai multe față de luna anterioară şi cu 640 persoane peste nivelul lunii corespunzătoare a anului anterior.
Ponderea salariaţilor judeţului în efectivul de salariaţi la nivel naţional la sfârşitul lunii era de 1,3%.
Câştigul salarial mediu brut pe judeţ a fost în luna februarie 2020 de 4137 lei, cu 1,3% mai mare comparativ cu luna precedentă și cu 3,7% mai mare față de luna corespunzătoare a anului trecut.
Câştigul salarial mediu net înregistrat la nivelul judeţului a fost de 2565 lei cu 1,5% mai mare faţă de luna anterioară şi cu 4,8% peste nivelul lunii corespunzătoare din anul precedent.
Câştigurile salariale medii lunare brute şi nete pe judeţ s-au situat cu 21,1%, respectiv 19,9% sub nivelul mediu al acestor indicatori la nivel naţional.
Numărul şomerilor aflaţi în evidenţele AJOFM Bistriţa-Năsăud la sfârşitul lunii februarie 2020 era de 3517 persoane, în creștere cu 35 persoane faţă de luna anterioară şi cu 543 mai puțini faţă de acelaşi moment al anului 2019. Din numărul total al şomerilor 48,9% erau femei.
Rata şomajului a fost de 2,7%, cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul lunii corespunzătoare din anul precedent; la același nivel cu luna anterioară și cu 0,3 puncte procentuale sub rata șomajului la nivel naţional.
Super util articolul si sincer nu ii inteleg pe comentatorii de mai sus care bagatelizeaza sau ironizeaza domeniul. Cred si sper sa gresesc dar va urma o criza economica in care industria va juca un rol determinant in furnizarea resurselor financiare societatii pentru a trece mai usor. Ca planurile nu sunt pe placul tuturor nici nu e de asteptat, vor urma perioade dificile de reasezare, de repozitionare dar numai cei care vor fi atenti la noile oportunitati vor avea de castigat. Nu o sa ne dea nimeni nimik de-a gratis ( chestia asta inca nu a intrat in mentalitatea bistritenilor) ci va trebui sa muncim pentru fiecare banut. „there is no free meal – zice americanul”. Revenirea poate fi mai rapida sau mai inceata, vor fi mai multi sau mai putini someri, dar in final o mare parte a populatiei va fi intr-un fel afectata. In alte tari ajutorul dat de stat este mai mare, dar din pacate fosta guvernare votata de romani a lasat tara cu punga goala iar Romania doar atata poate. Daca faceti misto sau ignorati domeniul, problemele nu vor disparea. Companiile vest europene vor profita de fragilitatea celor romanesti si vor „lovi” la greu. Ce e de facut? Cu siguranta nu e de plans ci e momentul initiativelor, curajului si efortului lucrativ sustinut pentru ca altfel o sa ne fie foarte greu. Felicit si redactorul pentru atentia pentru acest domeniu si am speranta ca totusi exista si oameni proactivi care urmaresc cu atentie situatia.
„Șansă” e un cuvânt folosit greșit în context(e drept că se mai folosește câteodată dar contextul cerea alt cuvânt). Corect era mai bun cuvântul „posibilitate”.
Pe multi directi productivi ne-au trimis acasa ca nu avem de munca iar pe indirecti ii tin la birouri ca au de munca. Pai ce masuri sunt astea??? Fac aia din birouri productie iar noi care muncim mergem acasa.