Întâlnirea cu un mediator, obligatorie înainte de proces. Ce spune Răzvan Cîtu despre schimbare

Litigiile aflate deja pe rolul instanţelor intră şi ele sub incidenţa noilor reglementări a legii medierii – avantajul rezolvării conflictului prin mediere, în acest caz, fiind acela că taxa de timbru se restituie în cele mai multe dintre cazuri.

De azi, legea devine şi mai „restrictivă”, în sensul că nu te mai poţi prezenta în faţa instanţei fără dovada că ai încercat procedura medierii. Începând cu 9 ianuarie 2013, justiţiabilii, odată cu introducerea unei cereri în instanţă, sunt obligaţi să facă dovada faptului că au încercat să-şi rezolve disputa prin mediere sau măcar să facă dovada că au luat la cunoştinţă şi sunt informaţi în legătură cu avantajele acestui mod de soluţionare a conflictului. Mediatorii sunt obligaţi să ofere informaţiile şi consilierea în mod gratuit.

Răzvan Cîtu, unul dintre cei opt mediatori autorizaţi din Bistriţa, nu priveşte cu ochi buni schimbările legislative. El crede că fiind obligatorie, medierea va fi percepută ca o simplă formalitate şi nu ca o opţiune de rezolvare a unui conflict.

„Sunt medieri în Bistriţa, dar probabil că prea puţine. Probabil că de-asta s-a ajuns la varianta în care contribuabilii să fie obligaţi să se informeze despre mediere. Pentru mediere ca şi procedură nu întrezăresc un viitor foarte bun pentru că medierea se bazează exclusiv pe voinţa părţilor. Din moment ce oamenii sunt obligaţi să se informeze, cred că vor percepe şi medierea ca pe o procedură pe care trebuie să o parcurgă şi după care să meargă în instanţă”, a declarat Cîtu.

Mediatorul bistriţean se teme că avocaţii părţilor vor veni la mediatori şi le vor cere să semneze un proces verbal din care să reiasă că justiţiabilii sunt informaţi fără ca aceştia din urmă să fie prezenţi măcar. El spune că medierea ca procedeu se practică în România de doi ani, dar instituţiile care ar trebui să îi informeze pe oameni despre existenţa ei, Poliţie, Procuratură, Judecătorii, refuză să o facă, întreaga promovare căzând pe umerii celor care practică meseria.

„Va trebui ca justiţiabilii să facă dovada informării, adică să arate că un mediator le-a spus care sunt avantajele, limitele medierii. Fără acel proces verbal eliberat de mediator, nu li se va primi în instanţă cererea respectivă, le va fi refuzată. Aici se nasc şi probleme de natură tehnică în ce priveşte meseria noastră fiindcă suntem obligaţi să informăm gratuit despre mediere. De cele mai multe ori vine o singură persoană, aşa că va trebui să contactăm noi cealaltă persoană să o invităm la mediere. Asta naşte nişte costuri pentru biroul mediatorului aşa că se pune problema dacă e gratuită informarae pentru o parte, iar pentru cealaltă nu”, a spus Răzvan Cîtu.

El a declarat că pentru informarea gratuită justiţiabilor ar fi nevoie de o încăpere la Palatul de Justiţie în care aceştia să primească informaţii, dar că, în ciuda demersurilor de până acum, conducerea Tribunalului Bistriţa-Năsăud nu a acceptat să aloce un astfel de spaţiu. În plus, şi tabloul mediatorilor e incomplet aşa încât şi cei care ar vrea să îi contacteze nu pot.

În concluzie, Răzvan Cîtu spune că nu ar fi trebuit ca medierea să devină procedură obligatorie, ci să rămână o opţiune a fiecărui om care îşi doreşte cu adevărat stingerea unui conflict.

În România sunt în prezent în jur de 3.000 de mediatori – o profesie relativ nouă şi de aceea mai puţin cunoscută, instituită odată cu Legea 192/2006 (devenită, din vară, Legea 115/2012). Odată cu modificările aduse acestei legi lucrurile ar putea să se schimbe. Anul trecut au fost retrase de pe rolul instanţelor şi rezolvate prin mediere în jur de 1.600 de cauze.

Medierea se aplică în litigiile civile ale căror valoare nu depăşeşte 50.000 de lei şi nu priveşte cazurile în care s-a pronunţat o hotărâre executorie a procedurii de insolvenţă.

În cazul în care un litigiu a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor şi ţinând cont de înţelegerea dintre ele concretizată prin acordul de mediere încheiat în faţa mediatorului, o hotărâre prin care va învesti acest acord cu titlu executoriu. Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătită pentru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în care conflictul soluţionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor.

Cristiana Sabău