Mobilizarea are loc pe Facebook unde a fost postat următorul mesaj:
„Datorită faptului că actuala administraţie locală în frunte cu dl.Ovidiu Creţu – primarul municipiului Bistriţa – insistă pe ideea realizării şoselei de centură a municipiului Bistriţa (varianta ocolitoare rutieră) pe varianta SUD 2, prin pădurea Codrişor, considerăm că este necesară coagularea unui puternic curent de opinie prin care să conştientizăm un număr cât mai mare de bistriţeni care să ni se alăture, să susţină demersul nostru şi, în final, să convingem sau să determinăm autorităţile să renunţe la acest proiect.
Nu ne opunem la proiectul unei noi şosele de centură a municipiului Bistriţa, îl considerăm necesar şi vom susţine un proiect fezabil.
Enumerăm, pe scurt, principalele motive pentru care ne opunem traseului şoselei de centură prin pădurea Codrişor, urmând să le dezvoltăm în zilele următoare:
1. Alegând varianta SUD 2 a şoselei de centură renunţăm la un deziderat mai vechi al bistriţenilor, acela de a introduce pădurea Codrişor în intravilanul oraşului ca zonă de agrement pădure-parc şi a creării zonei extinse de agrement Parcul municipal – Râul Bistriţa – Pădurea parc Codrişor.
2. Aducem un factor poluant major (o şosea de trafic greu cu emisii puternice de noxe – gaze de eşapament şi poluare fonică) foarte aproape de centrul oraşului, de câteva cartiere importante ale oraşului Bistriţa (Zăvoaie, Mihai Viteazu, C.R.Vivu, Ghinzii), de Secţia TBC a Spitalului judeţean, sau de obiective de agrement (parcul şi ştrandul municipal, stadion, zona de agrement „Lac”).
3. Varianta SUD 2 nu-şi îndeplineşte scopul pentru că nu preia integral traficul de tranzit, rămân să tranziteze actualul traseu (Viişoara, Bistriţa, Unirea) autovehiculele care circulă spre/dinspre Năsăud spre/dinspre Tg.Mureş, respectiv Suceava.
4. Varianta SUD 2, prin pădurea Codrişor, este foarte scumpă, necesitând construirea a două poduri peste râul Bistriţa, a unui viaduct peste str. Mihai Viteazu (Valea Budacului), a unui tronson de câteva sute de metri pe piloni de-a lungul râului; în zona dealului Codrişor lucrările vor fi foarte scumpe datorită terenului foarte alunecos.
5. Pe lângă cele 10 – 15 case care vor fi demolate pentru că sunt pe traseu, pe durata şantierului se vor mai dărâma sau vor fi afectate alte câteva zeci de case, mai ales în zona străzilor Mihai Viteazu, Codrişor şi Ion Vidu.
Vă aşteptăm sâmbătă, 27 iulie de la ora 11:00 pentru o dezbatere în legatură cu problema şoselei de centură şi a ameninţării pentru Pădurea Codrişor. Ne vom plimba prin natură şi vom căuta împreună soluţii”.
Până acum şi-au anunţat participarea la drumeţie 36 de persoane din cele circa o mie invitate, alte 33 anunţând că poate vor da şi ele curs provocării.
La sfârşitul acestei săptămâni (26-28 iulie) va avea loc, la Bistriţa, a treia ediţie a concursului de downhill „Flow Ride”, în Pădurea Codrişor. Este inca un motiv ca padurea Codrisor sa fie integrata in zona de agrement extinsa a parcului municipal. Proiectul: P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill) care se afla pe internet, trebuie materializat in ciuda blocajelor facute de primarul Cretu, care este preocupat mai mult de interese personale meschine decat de binele orasului.
Conform Planului Urbanistic Zonal, Padurea Codrisor ar fi trebuit sa intre intr-un proces amplu de amenajare, prin care aceasta zona sa devina un spatiu optim pentru o serie de activitati sportive dar si de agrement, dupa cum urmeaza:
1. realizarea unor trasee amenajate pentru folosinta pietonilor si a biciclistilor. Aceste trasee vor fi realizate din pamant stabilizat si pietris si vor avea pe parcursul lor platforme de odihna de unde va putea fi admirat orasul. Traseele vor fi iluminate pe parcursul noptii si mobilate cu banci, panouri de informare-directionare si cosuri de gunoi.
2. realizarea unui traseu competitional pentru probe ciclistice de « downhill » care va fi marcat special pentru evenimente sportive. Acest traseu se va amenaja in asa fel incat sa nu intersecteze circulatiile pietonale si ciclistice pentru amatori, urmand a fi utilizat numai cu ocazia organizarii de competitii.
3. realizarea a patru partii pentru saniute, una de dimensiuni mai mari, dotata cu instalatie de nocturna si trei mai mici. Partiile sunt amplasate pe versantul cu orientare nordica pentru a beneficia cat mai mult timp de zapada.
4. realizarea pe zona de coama a cinci terase-belvedere in consola, pentru admirarea
panoramei orasului si a unui turn-belvedere care sa permita o panorama larga-inclusiv in lungul vaii raului Bistrita, neobturata de vegetatie.
5. amenajarea unor platforme pentru picnic si a unor zone pentru joaca in zona terenurilor de administrare silivica pe platoul de sub coama dealului
6. amplasarea a doua panouri pentru escalada pe versantul cu orientare sud a dealului
7. amplasarea unei dotari publice-restaurant/belvedere intr-o zona apropiata varfului dealului
8. realizarea unei parcari amenajate peisager, in trepte, la extremitatea sudica a parcelei
forestiere, care sa serveasca vizitatorilor. Aceasta zona va putea gazdui maxim o suta de autoturisme si va fi realizata din pamant stabilizat si pietris. in zona parcarii va fi amplasata o constructie care va gazdui grupuri sanitare si cismele de apa, necesare activitatilor de agrement.
9. realizarea unui drum forestier care sa bordeze limita sudica a parcelei forestiere si care sa impiedice proprietarii vecini sa acapareze zone din padure prin mutarea gardurilor in adancime.
10.realizarea de plantatii care sa marcheze si sa intareasca identitatea traseelor pietonale propuse.
Mulţumim pentru completările foarte pertinente şi documentate. Te aşteptăm sâmbătă!
Orasul Bistrita are avantajul de a fi strabatut de la un capat la altul de râul cu acelasi nume si care din pacate pana in prezent nu a fost pus in valoare. Prin urmare exista posibilitatea amenajarii acestui curs de apa de la Unirea la Viisoara pentru a indeplini functiuni complexe. In acest sens exista un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale râului, fiecare cu particularitatile sale. Dominanta trebuie sa ramana functia de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC. In acelasi timp, odata cu amenajarea malurilor, pe malul stang al apei ar putea sa rezulte o artera de circulatie continua de tip splai care sa includa si o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara.
In privinta centurii ocolitoare, avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul Bistritei. De aceea centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, din drumul Sigmirului, cu ocolire pe la Statiunea Pomicola, dupa ce preia si traficul de pe DN17C, sa se indrepte catre iesirea din Unirea spre Livezile. Chiar si o varianta combinata (dupa modelul centurii Clujului) care sa ocoleasca Viisoara pe la sud pana in zona Zavoaie dupa care sa se indrepte spre nord incluzand in executie si Podul Berariei, dupa care sa urmeze strada Sigmirului peste pasarela veche, apoi pe actuala centura pana la Valea Castailor de unde sa ocoleasca pe dupa Liceul Agricol pe la Leoni cu traversarea DN 17C in zona Pensiunii Morariu si continuarea spre iesirea din Unirea catre Livezile, ar putea fi mai buna decat tampenia cu sacrificarea Padurii Codrisor.
Strict pentru orasul Bistrita solutia logica este varianta de sosea ocolitoare pe la nord, care are avantajul ca asigura descarcarea traficului greu si a celui de tranzit in totalitate, si evita traversarile cu calea ferata. Traseul ar urma sa porneasca din DN 17 in zona Şieu Măgheruş- Crainimat, să continue pe Valea Magherusului pana in DJ 151 ocolind localitatea Sigmir, apoi sa se indrepte catre Valea Castailor (pe dupa Rombat), sa se intretaie cu Drumul Tarpiului (pe dupa Leoni) ocolind si Cartierul Subcetate, sa traverseze DN 17C din care sa preia traficul de tranzit si sa ocoleasca localitatea Unirea si sa faca din nou jonctiunra cu DN 17, spre Livezile.
Intr-o abordare mai larga ar putea fi luata in analiza o varianta ocolitoare comuna pentru toate localitatile de pe valea Bargaului, care practic sunt legate intre ele, un fel de autostradă care să se desprindă din DN 17, in zona Sărăţel, şi care să treacă prin Simioneşti, Budacul de Jos, Jelna, Ghinda, urmand să facă joncţiunea cu DN 17 după după Tiha Bârgăului. Evident pentru asta ar fi necesara implicarea Prefecturii si consiliului judetean.
De ce nu propuneti construirea unui tunel in zona Padurii Codrisor?Sau alte variante.Restul traseului centurii nu creeaza probleme.S-ar putea construi atat centura cat si zona de agrement daca ati veni cu niste solutii de imbinare a celor doua proiecte.Dar asta implica un efort de gandire,asa ca e mult mai simplu sa te opui construiri centurii.
Varianta combinata nord-sud de centura ocolitoare, sugerata usor ironic in unul din comentariile anterioare (vrand parca sa impace si capra si varza) merita luata in considerare la modul serios, fiind aproximativ egala ca lungime cu varianta Cretu, dar cu avantaje suplimentare. In primul rand, evita dealul Codrisor, cunoscut fiind faptul ca locul este instabil supus fenomenului de alunecari de teren si tocmai padurea este cea care tine sub control cel mai bine manifestarea fenomenului de alunecare. S-au vazut situatii cand ziduri de sprijin din beton nu au facut fata fenomenului. Apoi, include in traseu si podul Berariei care astfel poate fi realizat cu fonduri europene. Si in sfarsit, traversarea DN17 C, in zona pensiunii Morariu poate fi realizata cu un pasaj suprateran care sa se prelungeasca peste Valea Rusului, atenuand astfel panta spre Unirea. Preluarea traficului de pe DN17 C s-ar realiza putea face prin construirea unui nod rutier cu bretele de circulatie.
Nu pot participa, am reuniunea cu colegii , de la absolvirea liceului, dar invit calduros pe cat mai multi bistriteni sa participe! Pe langa argumentele prezentate , mentionez doua traversari a caii ferate, excluse de o varianta nord, de la drumul Saratii la actualul targ auto Livezile. Varianta Nord ar asigura descarcarea DJ 151 Sigmir, DN 17C Nasaud, DC Slatinita. Prin realizarea prelungirilor aferente, s-ar asigura descarcarea Rombat prin Valea Boilor, Groapa Tarpiu, Leoni prin Tarpiului Vechi, str. Dumitrei vechi. O asfel se centura ar face posibila evitarea tranzitului spre Groapa Tarpiu prin Bistrita , inclusiv Jelna ar putea fi directionata spre Sarata. S-ar rezolva , astfel, mai multe probleme de mediu, chiar la nivel judetean. Drumul de legatura cu groapa Tarpiu ar putea primi, cred, finantare separata, din fondurile de Mediu .