Balansul Ucrainei şi oportunităţile noastre
Ucraina fost şi este în faţa unei decizii strategice. Noi am trecut prin astfel de incertitudini, dar Ucraina este o altă poveste. Uniunea Europeană de azi nu mai este cea din primul sau al doilea val de extindere. Opţiunea Ucrainei este grea pentru că atât Uniunea Europeană cât şi Uniunea Euroasiatică sunt plasate într-un spaţiu decizional incert, confuz, difuz, contradictoriu şi în dezechilibru dinamic. Ambele spaţii nu şi-au definit modelul economic. Geografic, Europa fără Ucraina nu este deplină şi în acelaşi timp Rusia fără Ucraina este incompletă. Ucraina a avut timp să vadă ce s-a întâmplat cu economiile ţărilor care s-au integrat în UE.
Geopolitic, Ucraina este un actor vizibil şi auzit în mediul internaţional. Este membră în Consiliul de securitate al ONU. Este într-un parteneriat cu NATO denumit NATO –Ucraina. Este riverană la Marea Neagră şi adăposteşte flota militară a Rusiei în Sevastopol. Din perspectiva geoeconomică, menţionez faptul că pe via Ucraina, Rusia tranzitează spre Europa peste 350 md. mc de gaz pe an. Pentru a realiza dimensiunea tranzitului subliniez faptul că noi consumăm anual în jur de 12 md. mc de gaz. Ucraina are o flotă de transport aerian de invidiat şi într-o relaţie contractuală cu NATO. Proiecţia oportună a forţelor NATO la distanţe mari fără flota de transport aerian a Ucrainei nu este posibilă. În ce priveşte resursele minerale este o ţară cu un potenţial uriaş.
Populaţia Ucrainei este de 45 milioane de oameni este nepretenţioasă,se mulţumeşte cu puţin şi are o conştiinţă istorică pronunţată. Poporul are o solidaritate şi o coeziune bine închegate chiar dacă au opţiuni politice diferite. Poporul ucrainean este o mulţime de Taras Bulba. Niprul uneşte ca o coloană vertebrală entitatea statală. Poetul lor naţional Taras Sevcenco a ştiut să facă din Nipru un simbol, un element de referinţă istorică şi de coeziune. În Ucraina Niprul uneşte, nu desparte.
România are o frontieră cu Ucraina pe o lungime de 649,3 km din care 273,8 în sectoarele de uscat, 343,8 în sectoarele de apă şi 31,7km în sectorul maritim. Maramureşul de dincolo de Tisa, Bucovina de nord Ţinutul Herţei, frontiera cu Republica Moldova, Canalul Bistroe, Golful Musura, Insula Şerpilor, Platoul Continental al Mării Negre sunt câteva sensibilităţi de frontieră pe care trebuie să le gestionăm cu calm, echilibru, demnitate şi diplomaţie.
Pentru noi, indiferent în ce direcţie o ia Ucraina, vecinătatea rămâne vecinătate. Avem o responsabilitate faţă de românii de dincolo de frontieră care este veşnică, indiferent de orientările geopolitice. La această dată podurile peste Tisa în Maramureş sunt mărturii ale unei epoci depăşite şi prin felul în care arată (distruse ca de război) arată că nu avem contacte serioase în această zonă. Tradiţionalul drum de legătură între Transilvania şi Cernăuţi (Cluj-Napoca, Năsăud, Pasul Rotunda, Cârlibaba, Izvoarele Sucevei, Cernăuţi) arată jalnic şi duce la concluzia că legătura pe această direcţie istorică a fost abandonată. Mai mult, pe porţiunea de frontieră drumul este înierbat şi ca o rană deschisă ne arată hidoşenia Războiului Rece.
A gândi strategic aşa cum ne cere Uniunea Europeană prin vocea comisarului pentru Politica Regională, Johannes Hahn, înseamnă a construi o autostradă Cluj-Napoca, Năsăud, Cârlibaba, Şipotele Sucevei, Cernăuţi. Această comunicaţie a funcţionat şi înainte de deschiderea comunicaţiei peste Pasul Tihuţa. Legăturile economice, culturale, turistice, etnice de mare profunzime istorică s-ar consolida şi ar depăşi faza declaraţiilor şi intenţiilor. Menţionez că, în nordul ţării şi nu numai, frontiera cu Ucraina este numai de natură juridică. Etnic, cultural, spiritual, sufleteşte, din perspectiva unităţii organice şi a mentalului colectiv încă nu s-a înfiinţat o frontieră. Sufletele şi ideile nu pot fi nici omorâte şi nici închise. A gândi strategic înseamnă a construi această autostradă prin centrul de greutate a turismului din nordul ţării, Maramureş şi Bucovina. Am avea astfel trei culoare de mobilitate peste obcini şi am consolida reţeaua turistică a zonei.
A gândi strategic înseamnă a construi o entitate administrativă coezivă în nordul ţării şi regional cu Cernăuţiul adăugând valoare turistică şi economică zonei. O rocadă de frontieră între Sighetu Marmaţiei şi Suceava ar consolida şi mai mult turismul în zona. Aeroporturile Satu Mare, Baia Mare, Suceava şi Cernăuţi întregesc tabloul infrastructurii de mobilitate la frontiera cu Ucraina. A gândi regiunile administrative despărţind Bucovina de Maramureş înseamnă miopie strategică. A gândi strategic înseamnă a construi drumuri noi nu a repara pe cele vechi. De când lumea şi pământul a repara a însemnat problema curentă şi nu strategică. A gândi strategic înseamnă a pregăti legăturile cu Ucraina şi nu a fi spectatori la balansul ei. A gândi strategic înseamnă a construi podurile peste Tisa şi a consolida legăturile culturale, economice şi de natură organică între comunitatilede pe ambele maluri ale Tisei. A gândi strategic înseamnă a valorifica vecinătatea cu Ucraina în toate variantele posibile şi a nu a aştepta para mălăiaţă. A gândi strategic înseamnă a pune mâna pe drobul de sare şi nu a te uita cu uimire la el. A gândi strategic înseamnă a nu confunda detaliul cu perspectiva. Pentru noi, este importantă vecinătatea cu Maramureşul şi Bucovina, iar mai larg cu Euroregiunea.
Consiliul Judeţean a identificat clar oportunităţile. O inflaţie lingvistică pe tema strategiei ne-a înceţoşat minţile. Ne-am scufundat în mlaştina complicaţiilor verbale, nu mai avem proprietatea termenilor şi de aceea toţi liderii planifică strategic, dar operaţional nu execută nimeni. Planificarea curentă o numim strategie pentru că ne urmăreşte ca o stafie centralismul socialist. Planificarea şi coordonarea în toată lumea sunt atribute strategice, iar execuţia este locală. Autonomia locală este pentru execuţie, nu pentru planificare strategică. Altfel, avem o armată formată numai din generali şi nu mai are cine lupta.
Consilier judeţean Ioan Gaftone
Aceasta analiza ar trebui transmisa CSAT ului. Asa ar putea sa o conspecteze si dl Presedinte si dl Prim ministru, nu mai vorbesc de sefii de la ”deconcentratele statului roman” – ministrii armatei, ai informatiilor si contrainfrmatiilor . Pentru dl Dragnea studiul acestei analize ar echivala cu a lua un Masterat ….Subscriu 100% ideilor si Spiritului acestei analize…
Domnule Colonel, felicitari pentru analiza. Cand am vazut harta cu autostrazile, am avut acelasi impuls ca si dumenavoastra, de revolta leagt de lipsa noastra de viziune. Cum se poate, sa nu existe in plan nici o cale de acces catre Ucraina. Tara care, vrem nu vrem, ne place, nu ne place, este vecinul nostru mare si tacut. Dintr-o aroganta infantila as spune, ne orietam toate fortele pe o singura axa. Oricum i-am spune, aceasta nu este directia pe care ne vom inrepta in urmatorii 20-30 de ani. Piata noastra si implicit bunastarea, adusa de o economie inteligenta, este in Est, iar poarta spre acest est, este pentru noi Ucraina. Germanii, Polonezii si Ungurii au inteles asta, noi nu. Nu folosim captetele de pod pe care le avem in Ucraina (ati enumetat cateva dintre ele). Nici macar nu ne gandim ca ele axista. Asta este legat de lipsa de viziune care, la multi dintre facatorii nostri de viziune, este subtirica, ca sa ma exprim elegant. Toate cele bune si sarbatori fericite.
Nu mai este tacut dl. Munthiu . e galagie mare acolo acum.
Spiritul dumneavoastra de observatie si analiza, pai, nu este o noutate decat pentru cei care nu va cunosc, probabil ca ar mai fi fost „loc de mai multe insa”, spatiul „jurnalistic” este limitat, stiu sigur ca ati fi avut capacitatea de a le completa, stiu ca inainte de a va arunca „in lupta” aveti bunul obicei de a „studia terenul” si, asa cum va „stiu cei care va cunosc”, puteti si ati demonstrat ca „stiti ceea ce spuneti”, din pacate, „cei care ne conduc (oare ??? si unde ???) sunt pe o „linie paralela cu interesele noastre, ale romanilor si ale Romaniei !”.
Da pentru Autostrada Nord! Singurul obiectiv cu adevarat strategic al judetului. Bistrita si Nasaudul vor deveni astfel, in mod natural centrul regiunii de nord a Romaniei, cu toate avantajele ce deriva de aici. Rocada de frontiera intre Satu-Mare (cu legatura spre Sighet) si Cernauti se va lega la in primul rand la M3-ul maghiar asigurand legatura cu centru Europei pentru Moldova si toata partea de est a Ucrainei si apoi (intr-un viitor oarecare) de autostrada Transilvania asigurand legatura cu sudul Europei, prin Bistrita a intregului bloc vestic al Ucrainei si pentru toata partea estica a Poloniei, pana in Lituania. Mai devreme sau mai tarziu, Ucraina va deveni parte a Europei politice. Asa cum arata domnul colonel, a gândi strategic înseamnă a pregăti legăturile cu Ucraina pentru a profita de oportunitatile viitoare date de pozitia cheie in care se afla judetul nostru. (Inainte ca sa ne anuleze altii acest avantaj potential). Este momentul ca Bistrita sa redevina „Poarta Transilvaniei”. Restul ideilor de proiecte disecate la nivel de sector si de comuna tine intr-adevar de alt nivel al discutiilor. Felicitari domnului Gaftone pentru faptul ca a pus punctul pe i. Avand viziunea si definitia obiectivului strategic sa vedem acum care ar fi tactica cea mai potrivita pentru atingerea obiectivului. Un lucru e sigur. Un obiectiv strategic adevarat genereaza sustinere, mobilizare, sinergie. Planurile marunte, carpelile – nu.
˝Un obiectiv strategic adevarat genereaza sustinere, mobilizare, sinergie˝
Exact.
Dar exact asta ne cam lipseste uneori.Coerenta, convergenta, consensul si continuitatea pe directiile strategice.
Si atunci ajungem sa ne izbim uneori intre noi in -sa zicem- campul tactic.
Sinergie, de asta avem nevoie.Valoarea intregului trebuie sa fie mai mare decat suma partilor.Si pana la urma, asa va fi!
O viziunea strategica nu inseamna aproape nimic fara capacitatea de a o formula
si comunica in termeni clari si mai ales, iata , memorabili.
Cand aceste doua capacitati sunt intrunite la un lider, acesta trebuie ascultat si urmat.
Perfect, domnule colonel !
Am onoarea sa va citesc…
maestre infanteria este specilitatea d-tale aici lasa de dorit orice ai spune….
Si eu va felicit d-le Gaftone . Daca vocea dvs s-ar face mai mult auzita in consiliul Judetean si mai ales de catre cei din aparatul executiv cu siguranta am vedea mai multa coerenta si luare de decizii corecte pentru comunitate si zona .
Din pacate acolo observam ca toti consilierii judeteni USL nu prea aveti nimic de spus si votati in grup si ce este bine dar si ce este rau . Cu exceptia a doua , trei voci dar si acelea din opozitie de la PDL nimeni nu critica actiunile consiliului judetean cand o iau pe aratura cum se mai spune .
Lipsa de viziune si de actiune se vede in ececutivul Cons . Judetean si daca facem o analiza corecta de cand sunt la putere nu putem spune multe despre realizari concrete sau proiecte asumate in totalitate de catre ei .
Da observam finalizarea unor proiecte incepute de catre PDL si ultimul subiect fierbinte despre asa numita strategie de dezvoltare a judetului 2014-2020 . Dar de la o simpla gandire la practica este un drum lung si care depinde de atitudine , profesionalism si implicare totala pentru a reusi ceva concret .
d-le Gaftone, felicitari!
d-le Radu Moldovan, reflectati! daca sunteti un bun manager o sa stiti care este locul d-lui Gaftone! inconjurat de astfel de consilieri ati putea schimba ceva in judetul si de ce nu in tara aceasta! o astfel de viziune cere si actiune!!!
da! va sprijinim d-le Gaftone!
P.S. si nu suntem putini!