Actualitate

Ioan Pintea: Cu Bibliobuzul, cartea va ajunge și în cele mai îndepărtate comunități

2017 este anul în care cartea va ajunge și în cele mai îndepărtate locuri din Bistrița-Năsăud, a anunțat directorul Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”, Ioan Pintea. Biblioteca va achiziționa anul acesta un Bibliobuz.

Ioan Pintea a menționat că o bibliotecă pe roți, cu rafturi pe care să stea numeroase volume, este un mai vechi vis al său care în curând va deveni realitate.

”Bibliobuz – Biblioteca în mijlocul cetățenilor” este un proiect al Bibliotecii Județene care se practică în multe orașe din Europa. Biblioteca pe roți ajunge, cu cele mai noi volume, în diferite locații, chiar și în cele mai îndepărtate comunități.

De altfel, anul trecut, cu ocazia unui eveniment organizat la Bibliotecă, președintele CJ Radu Moldovan a promis că BJBN va avea acest Bibliobuz: ”Una dintre marile dorințe ale domnului director Pintea și ale colegilor săi din echipa de la Bibliotecă este un proiect interesant, pentru copiii din zonele îndepărtate ale județului. Este vorba de un Bibliobuz. Îmi asum această promisiune. Îl meritați! Copiii din județ au nevoie de acest Bibliobuz, pentru a avea acces la carte”. Ioan Pintea a precizat: ”Visele se împlinesc, visele prind realitate. Din moment ce ne-ați anunțat că în curând Biblioteca Județeană va avea un Bibliobuz, ne-ați împlinit și mie și colegilor mei un vis pe care îl purtăm cu noi de vreo trei ani”.

8 comentarii

  • BIBLIOBUZUL lui Pintea este azi un vis pierdut din trecut! Bibliobuzele sunt antichităţi ale Propagandei comuniste din anii 1970-1980, adică erau rarităţi în lumea bibliotecilor publice. Nu cunosc în ţara sau în lume funcţionarea permanentă şi reală a unui asemenea serviciu pe roţi. Un bibliobuz nu va avea nici un rol semnificativ în lumea cititorilor adevăraţi! Poate că divertisment sau promovare pentru cineva… Ca întotdeauna, directorul Pintea vrea să iese în evidenţă publică cu asemenea fapte! Cred că nu a citit sau nu mi-a înţeles următorul text scris la încheierea carierei mele profesionale de bibliotecar: “Sunt supărat şi nedumerit că nimeni nu a rezolvat situaţia filialelor pentru cititorii din municipiul Bistriţa desfiinţate fără nicio justificare după 1990. În articolul “Biblioteca judeţeană are probleme. Cine o ajută?” (Răsunetul, an. 10, nr. 2247/20 oct. 1998, p. 2) semnalăm nevoia de extindere a serviciilor de bibliotecă prin noi filiale şi în cartierele “Ştefan cel Mare” şi “Independenţei-Sud” [acum şi “Subcetate”] şi în localităţile subordonate municipiului Bistriţa (Slătiniţa, Ghinda, Viişoara, Unirea, Sărata şi Sigmir) cu sprijinul Primăriei în asigurarea localurilor şi a echipamentului specific. Din păcate, nici astăzi acest deziderat nu a fost împlinit; este inadmisibil şi de neînţeles că cetăţenii din aceste zone urbane, copii, tineri, adulţi sau vârstnici să nu aibă acces liber, facil şi gratuit la serviciile moderne digitalizate ale unei biblioteci şcolare sau publice.” Banii pentru un bibliobuz de promovare publică a activităţii Dvs. sau pentru aşa-zisele biblioteci stradale ale unui ONG ar fi mai benefici pentru reînfiinţarea bibliotecilor din cartierele şi localităţile aparţinătoare municipiului Bistriţa! O generaţie tânără (1990-2016) a pierdut CARTEA! Resetaţi-vă activitatea, dle Director! Fiţi Dvs. ACUM şi AICI salvatorul pentru următoarea generaţie de tineri din satele Bistriţei care să înveţe ARTA LECTURII! PS. Este extraordinar sa te exprimi liber!

  • Cartea rămâne încă un suport ce asigură un transfer al cunoștințelor umane, al culturii scrise, dar ignorarea celorlalte mijloace de acces la cultură, în favoarea unui itinerant, e ca și cum asculți liturghia la radio.
    Prezența biblioteci în proximitatea spațiului în care te trăiești nu mai are aceleași beneficii cu una ce apare și dispare. Asta are echivalent cu accesul elevilor pe intrarea din dos, intrarea principală este rezervată profesorilor. Biblioteca, școala, biserica sunt sanctuare de trăire spirituală în sine, ce multiplică înțelesul cuprins în carte.

  • Biblioteca nu este un loc in care închiriezi cărțile si pleci după 5 minute.
    Biblioteca este un loc in care te intâlnesti cu prietenii, stai intr-un fotoliu, bei o cafea, citesti un ziar, intri pe internet.
    Copiilor li s-au amenajat locuri de joacă in interiorul bibliotecii.
    Mai ales când e frig afară sau când plouă, e bine să ai un loc in care sa-ti petreci timpul liber intr-un mod educativ.
    Cineva zicea că cei care nu citesc cărți, trăiesc doar o viață. In schimb cei care citesc cărți, trăiesc mai multe vieți simultan.
    PS. Chiar acum sunt la o bibliotecă, beau o cafea, mă uit pe geam la Castelul lui Hamlet si citesc nuvelele lui Eugene Ionesco (in limba daneză) : Rinocerii, Pietonul Văzduhului, Victimele datoriei, Fotografia Colonelului etc.
    Si eu sunt de părere că trebuie deschise mai multe biblioteci in județ.

    • si ininterior sa fie cum spui tu dar sa nu uitati sa faca si 2 paturi cu oamnii strazii….si ei au dreptul sa li se citeasca o carte…la o bere!

    • Tu sigur esti la biblioteca acum?
      Eu as zice mai mult ca te afli intr-un internet-caffe!!!!
      (ai baut cam mult…Adriane!)

    • @
      Biblioteca in care am fost eu azi, este un fel de Centru Cultural in care este: bibliotecă pentru adulți, bibliotecă pentru copii, loc de joacă pentru copii, cafenea, sală de spectacole, se organizează expozitii, prelegeri, concerte şi diverse activități.
      Poate să meargă cine vrea (şi oamenii străzii cum spui tu).
      Nu am băut alcool. Am băut cafea, apă minerală şi am cumpărat o porție de supă gulaş.
      Aici am fost, dacă te interesează:
      https://m.facebook.com/helsbib?fref=ts
      Nu stiu ce ai tu cu oamenii străzii. Mulți dintre ei au probleme psihice sau sunt dependenți de alcool sau droguri. Nu se pot salva singuri şi au nevoie de ajutorul societătii.

  • Copilul meu a mers la Biblioteca Judeteana, din clasa intai. Nu dorea, dar pentru ca mama l-a trimis, el a ascultat. La nivelul anului 2013 la Sectia pentru copii erau doua doamne: una buna si una rea (dupa spusele copilului si observatiile mamei) . Numai o mama ca mine trimite un copil in ajunul unei sarbatori sa inapoieze cartea. Ce pateste copilul? Este certat ca hotii de cai, ca nu a inapoiat cartea la timp si a intarziat o saptamana. Asa s-a blocat copilul ca nu a mai putut raspunde ca fusesem plecati o saptamana in vacanta. Bineinteles ca am sunat la telefon de la secretariat pana la directiune, bineinteles ca nu a raspuns nimeni. A ajuns acasa asa speriat, si nu a fost prima data cand s-a intamplat. Cealalta doamna buna si potrivita, doarca nu era singura.

    • Copiii nu trebuie certați, pentru că s-ar putea să nu mai vină la bibliotecă. Trebuie să fi prietenos, să vorbeşti frumos cu ei, să-i intrebi dacă le-a plăcut cartea, să-i faci să se simtă bineveniți…. şi atunci o să vină din nou.
      E păcat să alungi un cititor fidel !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.