Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a anunţat că, prin noile legi ale educaţiei naţionale, inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică.
De asemenea, apare Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţi, prin reoganizarea Agenţiei Române pentru asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar (ARACIP), precum şi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare a Carierei Didactice, care va asigura formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întregul personal din sistemul preuniversitar.
În noua lege, apare pentru prima dată posibilitatea încetării mandatului unui director de şcoală, în situaţia în care ANISAP constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate.
Reorganizarea
”În primul rând, inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică. Ele vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor şcolare şi prin comasarea cu centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională”, a spus ministrul.
El a precizat că atribuţiile acestora vor fi inspecţia de specializate, organizarea de sistem gestionarea mobilităţii personalului didactic, evoluţia în carieră şi alte atribuţii admnistrative. ”Un rol absolut esenţial îl va avea Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţii. Aceasta va fi o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei”, a spus ministrul.
El a arătat că se va realiza prin reoganizarea Agenţiei Române pentru asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar (ARACIP), care va fi componenţă a ANISAC”, adăugând că atribuţiile vor fi atât de asigurare a calităţii ca şi până acum dar şi de inspecţie sistemică. ”
În acest fel, vom elimina suprapunerile dintre inspecţiile sistemice realizate de fostele inspectorate şcolare judeţene şi ARACIP”, a spus ministrul, afirmând că ANISAP va avea şi structuri teritoriale, cel mai probabil birouri regionale.
Aceeaşi autoritate va avea în componenţă Comisia Naţională pentru Inspecţie şcolară, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie profesională a cadrelor didactice, a precizat el.
O altă instituţie va fi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare a Carierei Didactice, care va asigura formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întregul personal din sistemul preuniversitar. Această nouă instituţie va avea structuri la nivel judeţean, ceea ce se cunoaşte acum sub numele de Casa Corpului Didactic.
Se reorganizează şi Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, înfiinţându-se Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare precum şi Institutul de Ştiinţele Educaţiei, prin reorganizarea acestei instituţii. Cîmpeanu a mai anunţat că o altă instituţie nouă este Unitatea Executivă, pentru prima oară la nivelul Ministerului Educaţiei, dedicată învăţământului preuniversitar.
O altă instituţie care apare în arhitectura de sistem este Centrul Naţional de Excelenţă, o structură care va avea rolul coordonării activităţii de excelenţă, a susţinerii excelenţie şi performanţei, unităţile pilot de excelenţă putând fi acele şcoli care au demonstrat capacitatea de a susţine performanţa.
O altă structură la nivel naţional va fi un Centru pentru educaţie incluzivă, inclusiv pentru atribuţii în ceea ce priveşte desegregarea.
Cîmpeanu a mai afirmat că o altă noutate este înfiinţarea Corpului Managerilor Educaţionali, format din mentori pentru management educaţional, scopul noii structuri fiind să dezvolte politicile publice din educaţie şi a activităţii de mentorat, pentru directorii aflaţi la început de carieră şi va monitoriza conduita etică în învăţământul şcolar.
Mandatele directorilor
”Există pentru prima oară menţionată în lege, nu ne face plăcere dar este o realitate, posibilitatea încetării mandatului unui director de şcoală, în situaţia în care ANISAP constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.
El a anunţat că se schimbă şi procedura de recrutare a directorilor, a directorilor adjuncţi şi apare o nouă funcţie, cea a directorului administrativ, iar sistemul de selecţie va fi profesionalizat total: ”Procesul de selecție va fi profesionalizat total și va cuprinde următoarele etape: o evaluare motivațională în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile candidaților. Se realizează de către comisia de concurs și specialiști în psihometrie. Proba scrisă va rămâne, interviul va rămâne”.
Proiectele de lege vor fi puse de miercuri în dezbatere publică. După data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate în Guvern, în forma îmbunătăţită, ele vor fi transmise Parlamentului spre adoptare.
”În septembrie 2023 vom avea şi planuri cadru noi pentru liceu, şi curriculum noi. Spre exemplu, proporţia va fi 50% discipline în trunchiul comun, 20% specializare, pentru planurile de liceu, şi până la 30% curricumul la decizia şcoli, o schimbare radicală. Acest lucru se va întâmpla începând cu septembrie 2023”, a afirmat Cîmpeanu, precizând că vor fi puternic revizuite şi planurile cadru şi curriculum pentru învăţământul primar şi cel gimnazial”, a mai spus ministrul.
Notarea
Elevii care vor începe şcoala după intrarea în vigoare a noii legi a educaţiei, septembrie 2023, nu vor mai avea calificative de la 1 la 10 la Arte şi Educaţie Fizică şi Sport. Orientarea şcolară şi portofoliul educaţional al elevilor sunt lucruri de bază, care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, a mai spus ministrul Educaţiel. Rezultatele elevilor se exprimă în învăţământul primar din calificative anuale, unice prin arii curriculare, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă calificative.
La finalul clasei pregătitoare şi a clasei întâi, cadrul didactic va trebui să realizeze un raport descriptiv de evaluare, atât a dezvoltării fizice, cât şi cognitive, soci-emoţionale, a limbajului, a abilităţilor de citit, de scriere, de calcul matematic şi a dezvoltării capacităţilor şi abilităţilor de învăţare.
La finalul claselor a doua, a patra şi a şasea, elevii vor susţine evaluări naţionale scrise, la limbă şi comunicare şi la matematică. Ministrul a ţinut să precizeze că este foarte important ca aceste rezultate să fie trecute în portofoliul educaţional al elevului.
Orientarea şcolară şi portofoliul educaţional al elevilor sunt lucruri de bază, care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, a mai spus ministrul Educaţiel, el arătând că dirigintele şi consilierul şcolar vor avea obligaţia să emită o recomandare de încadrare în educaţia secundară superioară.
Portofoliul educaţional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de recuperare, toate diplomele, certificatele dobândite la activităţile de învăţare şi se va utiliza din grupa mijlocie de la grădiniţă, fiind obligatoriu pe tot parcursul învăţământului preuniversitar.
Bacalaureatul
Bacalaureatul, pe noua lege a educaţiei naţionale va avea o probă scrisă de evaluarea competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun pentru elevii de la toate profilurile, două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, o probă de evaluare a competenţelor digitale şi o probă scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, la alegerea candidatului.
Examenul naţional se va considera promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale şi au obţinut cel puţin nivelul „independent”; au susţinut proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6; au susţinut probă scrisă la Limba şi literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6 acolo unde este cazul, a spus ministrul. Proba scrisă, facultativă, specifică domeniului sau profilului sau specializării nu va condiţiona promovarea examenului de bacalaureat.
Admiterea la liceu
Media de gimnaziu nu va mai conta la intrarea la liceu, încă din 2023, când elevii care acum intră în clasa a opta vor da examentul de evaluare naţională. În plus, elevii care vor începe în septembrie anul acesta clasa a şaptea vor avea o şansă în plus, aceea a susţinerii unui examen de admitere într-un liceu. Astfel, din 2024, acele licee care vor demonstra calitatea educaţiei vor avea dreptul să organizeze propriile examene de admitere în liceu, pentru ocuparea a 90% din locuri, 10% din locuri urmând a fi ocupate prin procesul normal de admitere la evaluarea naţională. Examenul de admitere în liceu va trebui finalizat înainte de a fi demarată evaluarea naţională.
Burse mărite
Bursele elevilor se vor modifica prin noile legi ale educaţiei. Astfel, Bursa de excelenţă olimpică I/ internaţională va fi de 1.000 lei/lună, în timp ce Bursa de excelenţă olimpică II/ naţională va fi de 700 lei/lună. Acestea se acordă elevilor care obţin distincţii (premiile I, II, III, menţiune) la olimpiadele şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei sau la olimpiadele şcolare naţionale organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei. Bursă profesională, de 300 lei/lună, se acordă tuturor elevilor din învăţământul liceal profesional, cu condiţia respectării criteriilor de frecvenţă stabilite prin ordin al ministrului educaţiei. Bursă socială va fi de 300 lei/lună şi va reprezenta o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile, în vederea susţinerii participării la activităţile didactice şi a prevenirii abandonului şcolar. Bursă de performanţă şcolară va fi de 500 lei/lună şi va fi o formă de stimulare a elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură. Bursa de performanţă şcolară se poate cumula cu bursa profesională sau cu bursa socială.
Salarizarea
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat despre majorările salariale din noua lege a educaţiei că este vorba de o creştere a salariului de la 6.500 de lei brut la 9.300 de lei brut. El a precizat că salarizarea cel mai probabil va fi luată în calcul din septembrie 2023: ”Salarizarea cel mai probabil va fi luată în calcul din septembrie 2023, este vorba de o creştere a costului standard, pentru cheltuielile salariale, care în momentul de faţă este 6.386 de lei per elev, la 9.000 de lei per elev. Este vorba de o creştere a salariului care în momentul de faţă în educaţie este de 6.500 de lei brut la 9.300 de lei brut”.
Waw! Asta era problema că se numeau inspectorate și nu direcții!… Mamă-mamă, fă-te că lucrezi securiciul învățământului! Securiciule, dacă nu e cu supărare, îți dau o idee și mai bună, numește-le centre județene de excelență. Să vezi atunci ce crește calitatea educației, n-ai văzut așa ceva! Hai, spor, secu, la treabă, tâmpeanu!
Cred că-i cel mai bulversat și instabil sector din România. Fiecare ministru a venit cu propria lui strategie, gândind că de la el începe învâțămîntul și la el se termină.Sigur abramburica cati, i-a întrecut pe toți cu cea mai gravă lovitură adusă țări pe termen lung, adică desfințarea Școlilor Profesionale. Toate aceste modificări au un singur scop, politizarea și distrugerea învățământului, în vederea îndeplinirii obiectivului, țara te vrea prost, neinstruit și slugă. No, numa zâc.
Fără note la sport! Wow! Și așa sportul preferat al copiilor este tastatura telefonului,acum că nu vor mai fi note,ioc motivație de a face sport .
Educația se face ,,cu biciul” .
Eliminând notarea la muzică, desen, sport, elevii și părinții vor merge pe ideea ,,Lasă că merge și așa „. . .