Judeţul, municipiul Bistriţa, oraşele şi comunele pot avea steaguri proprii, însă nu identice

Proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional.

Proiectul privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor proprii a unităţilor administrativ-teritoriale a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD, printre care Victor Ponta şi Liviu Dragnea, în timpul când UDMR era la guvernare, dar a fost modificat recent în Comisia de administraţie, la propunerea Guvernului, introducându-se prevederea că două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu pot avea steaguri proprii identice.

Potrivit textului legislativ, fiecare unitate administrativ-teritorială poate supune aprobării Guvernului steagul propriu şi unic pe baza hotărârii autorităţii deliberative. Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu pot avea steaguri identice.

Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Legea mai prevede că simbolurile şi culoarea steagurilor nu pot aduce atingere simbolurilor naţionale şi nu pot conţine simboluri ale altor state.

Unităţile administrativ-teritoriale arborează steagurile proprii numai la sediile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la cele ale instituţiilor serviciilor publice de interes public, la intrarea principală, deasupra acesteia şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene.

Steagurile proprii vor putea fi folosite şi cu prilejul unor manifestări de interes local, acţiuni protocolare sau festive, dar nu vor depăşi ca număr şi dimensiune drapelele României şi Uniunii Europene. Municipiile, oraşele şi comunele vor putea arbora şi steaguri ale judeţelor respective, împreună cu steagurile proprii. Drapelele şi steagurile proprii ale judeţelor vor încadra cele două steme, stema României şi cea proprie a unităţii administrativ teritoriale, în toate cazurile stema României fiind aşezată în stânga.

În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor denumirea unităţii teritoriale poate fi menţionată şi în limba minorităţilor naţionale şi va fi scris cu acelaşi caracter de litere şi de aceaşi mărime cu numele în sub limba română şi sub numele unităţii în limba română, se mai menţionează în textul legislativ.