Creştinii îi sărbătoresc în 8 noiembrie pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor spre Rai.
Multe lăcașe de cult din Bistriţa-Năsăud îmbracă haine de sărbătoare, în zi de hram. Printre ele, bisericile din Bistriţa (de la Coroana), Beclean, Archiud, Ardan, Aluniş, Agrieş, Blăjenii de Jos şi de Sus, Brăteni, Budacu de Jos şi de Sus, Beudiu, Budeşti, Căianu Mic, Chiochiş, Chiraleş, Ciceu Cristeşti, Ciceu Mihăieşti, Ciceu Giurgeşti, Coldău, Chintelnic, Cuşma, Dipșa, Domneşti, Dobric, Dumbrăviţa, Figa, Feldru, Ghinda, Herina, Ilva Mică, Ilişua, Leşu, Malin, Matei, Măluţ, Miceştii de Câmpie, Mărişelu, Nuşeni, Nimigea, Ocniţa, Pintic, Posmuş, Reteag, Rebra, Rebrişoara, Salva, Sânmihaiu de Câmpie, Spermezeu, Sărata, Sigmir, Şieu Măgheruş, Şieu Odorhei, Şintereag, Şanţ, Şieuţ, Slătiniţa, Tiha Bârgăului, Târlişua, Unirea, Viile Tecii.
Sărbătoarea religioasă are conotaţii deosebite pentru toţi jandarmii români, care, asemenea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei care luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu, asigură respectarea legilor oamenilor pe pământ.
Arhanghelul Mihail este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar Arhanghelul Gavril a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i dea vestea că îl va naşte pe Mântuitorul Iisus şi tot el a dus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparaţie cu Arhanghelul Gavril. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este dat să mai trăiască. De multe ori, este înâlnit alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor.
Obiceiul este ca, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, să se aprindă lumânări atât pentru cei în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări tragice. De asemenea, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil – despre care se crede că iau sufletele oamenilor când mor – se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie. Conform credinţei populare, în această zi de sărbătoare nu se lucrează.
Ziua de 8 noiembrie este considerată „Vara Arhanghelilor”, iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular „Vara iernii”.
Peste 1.300.000 de români îşi sărbătoresc onomastica în ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Adaugă comentariu