Președintele interimar al Senatului României, Alina Gorghiu, a declarat, marți, la Sângeorz-Băi că liberalii își doresc ca noile legi ale educației, care prevăd creșteri salariale pentru profesori, dar și majorarea costului standard per elev, să intre în vigoare în septembrie 2023.
”Până atunci, cred că legile vor fi adoptate, vor trece prin filtrul constituțional dacă opoziția dorește să le atace, va fi analiza Președinției pe aceste legi, vom trece prin toate etapele. Nu pot să vă asigur că până la final de an vom avea aceste legi ale Educației pentru mult timp a fost, puțin a rămas, dar vreau să valorificăm temeinic acest interval de timp. Cu o lună în plus sau în minus nu se va face primăvară, dar trebuie să fie aplicate începând cu anul școlar 2023-2024. Va fi prin dezbatere parlamentară, de aceea ne dorim dezbatere publică amplă, dezbatere în Parlamentul României. De aceea facem întâlniri zonale în fiecare județ și la finalul lunii august vom face cu toți factorii de decizie de la nivel național un eveniment. Încercăm să obținem cele mai bune soluții. Sunt colegi care au opinii diverse ceea ce e foarte sănătos când dezbați o lege, dar cel mai important este să dezbați cu plicul larg. De aceea facem dezbateri în fiecare județ ca modificările din aceste legi să ajungă la cei care sunt afectați”, a spus Alina Gorghiu.
Ea a spus că își dorește ca dezbaterile parlamentare pe legi importante să aibă în spate consultări publice adevărate pentru că numai astfel marile legi de reformă capătă credibilitate și autoritate.
”Ca președinte interimar al camerei decizionale – Senatul – doresc implicarea societății în dezbaterea asupra legilor Educației și folosesc acest prilej pentru a face un apel în acest sens întrucât aceste legi sunt în dezbatere publică până pe 24 august. Recomand analiza lor atentă pentru că sunt proiecte revoluționare și mereu când e așa sunt mulți care se vor opune reformelor. Azi, cu premier PNL și cu ministru PNL la educație, lucrăm la foc automat, pentru a recupera timpii pierduți. Baza de plecare pentru construcția în Educație pentru perioada 2021-2024 este operaționalizarea și implementarea proiectului președintelui Klaus Iohannis – România Educată. PNL își onorează promisiunile asumate prin programul de guvernare. Educația este pion principal pentru a avea o societate dezvoltată, pentru ca România să aibă economie performantă. Ne-am angajat că respectăm valorile liberale pentru o educație de calitate: echitate, excelență, profesionalism, flexibilitate, transparentă, colaborare sunt doar câteva dintre ele. Ne-am asumat responsabilitatea pentru a rezolva o serie de probleme grave care persistă de ani de zile: abandonul școlar, acces redus și rata mult prea mare de analfabetism funcțional”, a spus Alina Gorghiu.
Ea a punctat și care sunt principalele elemente de reformă pentru învățământul preuniversitar:
Se introduc și bursele asigurate de ministerul Educației și pe care autoritățile publice le pot suplimenta:
- bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna;
- bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna;
- bursă de performanță școlară – 500 lei/luna;
- bursă profesională – 300 lei/luna;
- bursă socială – 300 lei/luna.
Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Noua lege ține cont de inechitățile din sistem și va fi adaptată nevoilor fiecărei comunități.
Cariera didactică devine atractivă după 30 de ani în care poziția profesorului a fost doar slăbită.
Legea prevede o creștere a salariului în educație (din septembrie 2023 se va aplica). În momentul de față este de 6.500 de lei brut la 9.300 de lei brut (adică de la 3.800 lei net la 5.540 lei net).
Costului standard per elev, care în momentul de față este 6.386 de lei, va urca la 9.000 de lei.
Salarizarea profesorului debutant va fi într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.
Profesorul va avea un grad mare de autonomie și o flexibilitate mare în ceea ce privește evoluția în carieră – opțiuni de specializare si re-specializare.
Colegiile Naționale vor putea funcționa în fiecare județ și în municipiul București, ca unități pilot de excelență în care se vor putea desfășura activități suplimentare de învățare cu elevii capabili de excelență.
Funcționarea învățământului dual. Astfel, autoritățile administrației publice locale vor putea decide înființarea consorțiilor școlare. Elevul va avea și opțiunea ca după 3 ani de învățământ profesional să poată face un an de liceu și ulterior să își echivaleze situația.
Principalele elemente de reformă – învățământ universitar:
- Introducerea, în premieră la nivel universitar, a învățământului dual – responsabilitățile cu privire la desfășurarea activităților de învățare, predare și evaluare sunt partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatori economici.
- Pentru susținerea și încurajarea programelor universitare în sistem dual, finanțarea specifică / student crește cu 30% în raport cu finanțarea / student format în sistem „clasic”.
- Introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată ca formă distinctă de organizare a învățământului superior,
- Implementarea unui Program național de reducere a abandonului universitar, pentru prima dată,
- Eliminarea obligativității deținerii titlului de doctor pentru ocuparea funcției didactice de asistent universitar, pentru a permite accesul unor profesioniști în învățământul superior românesc,
- Creșterea cu 25% a finanțării suplimentare, bazată pe criterii de performanță,
- Creșterea finanțării instituționale a cercetării universitare (500 milioane lei/an),
- Creșterea cu 40% a finanțării/student echivalent,
- Înființarea Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin UEFISCDI / RUNIDAS – va avea și importante valențe de prevenție a fraudelor în educație (diplome false).
Deputatul Diana Morar, membră în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, a explicat că în județ vor exista consultări organizate de PNL, iar una dintre ele va fi joi la Beclean.
”În continuare ne vom ocupa pentru ca toți actorii din educație, asociațiile de părinți, cadrele didactice, să își spună punctele de vedere pentru a le putea transmite, iar eu, în calitate de membru al comisiei de specialitate din Camera Deputaților, le stau la dispoziție pentru orice amendamente pertinente și demne de luat în seamă în a modifica deja care este deja în dezbatere publică”, a spus Diana Morar.
Ea a menționat că în bugetul pentru anul 2023 vor fi prevăzute sumele necesare pentru creșteri salariale , burse și alte finanțări de care are nevoie învățământul.
De unde o sa dati salarii marite?O sa modificati iar codul fiscal pentru a jupui bani de la amarati?Voi,ciuma galbena,faceti concurs cu ciuma rosie,care da mai mult la bugetari.Atunci sa ramana bugetarii,pensionarii,specialii,etc, in tara asta de cacat,sa traiasca din pomana Europei,care oricum este la fundul sacului!!
Sa i mulțimim lui Dumnezeu ca avem viata. Altii ajung in groapa. Se poate traii si cu o coaja de pâine.
Stimați penalăi, dar cu desființarea comisiei pentru evaluarea lucrărilor de doctorat plagiate și cu amnistierea plagiatorilor… Cu ălea cum rămâne? Să pui în aceeași propoziție penaleul și educația … e anapoda! Fraților, tura viitoare, la viitoarele alegeri, votați fraților din prima psd, nu are niciun sens să votați penalăul. E mult mai rău decât psdeul! Mă bucur că am avut dreptate, am spus în permanență că penalăul nu este cu absolut nimic mai bun comparativ cu psdeul. Iată că am avut dreptate! La viitoarele alegeri, penalăul trebuie aruncat la gunoi. Ne e suficientă o singură tumoră, nu avem nevoie de două. Copia mult mai rea trebuie stârpită. Mă miră cum mass-media nu vorbește nimic despre monstruozitățile din acele legi ale noneducației. Desființarea comisiei de analiză a plagiatelor, amnistierea plagiatorilor etc. Dar, na, cât timp penalăul a investit bani publici în mass-media, mass-media trebuie să tacă. Doar și ea face parte din treaba asta murdară. Între presa din timpul „răposatului” și presa zilelor noastre din păcate nu e nicio diferență. Evident, excludem excepțiile, există și presă de calitate. Doar că ea este minoritară și se face greu auzită. Banul modelează caracterul, spală rațiunea și flexibilizează verticalitatea! Deci, sictir maxim penalăi jalnici!
Țeapăăă…
Minti, liberala cu suflet urât!
Un profesor cu vechime maxima, primește net 42 00 lei,nu 5600 cum minti.
Nu mai spun de un debutant.
Sa fii pedepsita sa stai tu cu salariul nostru de mizerie inca un an si ceva.
Roata se întoarce,feneie rea si mincinoasa!