Liceul Tehnologic Agricol Bistrița colectează, în această perioadă, semințe autohtone. Campania face parte din proiectul de service-learning ”Grădina Comunitară 2.0” și are ca scop conservarea soiurilor tradiționale, educarea elevilor cu privire la originea hranei, susținerea agriculturii ecologice și consolidarea legăturii dintre școală și comunitate.
Cu mesajul ”O sămânță dăruită azi poate deveni grădina de mâine”, Liceul Tehnologic Agricol Bistrița încurajează donarea de semințe de legume (roșii, ardei, fasole, dovleac), flori tradiționale și plante aromatice precum busuioc, mărar sau cimbru până cel târziu la finalul lunii februarie.
Sunt acceptate doar semințe curate, uscate și nemodificate genetic. Acestea trebuie ambalate în plicuri de hârtie sau punguțe (nu în recipiente umede sau închise ermetic) și etichetate corespunzător cu denumirea plantei, localitatea și anul recoltării.
Cei care doresc să contribuie sunt invitați să anunțe intenția de a dona semințe, urmând să stabilească împreună cu organizatorii modalitatea de predare.
Semințele colectate vor fi incluse într-o colecție comună, urmând să fie distribuite printr-un schimb de semințe între școlile participante, pentru amenajarea și dezvoltarea grădinilor comunitare.
Campania face parte din proiectul de service-learning ”Grădina Comunitară 2.0” și are mai multe obiective importante: conservarea soiurilor tradiționale, educarea copiilor cu privire la originea hranei, susținerea agriculturii ecologice și consolidarea legăturii dintre școală și comunitate.
Inițiativa face parte din proiectul ”Service Learning România – Dezvoltare durabilă”, finanțat de Lidl România, prin Humana People to People România.
Laudabila acțiunea, dar o banca de semințe, asa mai mica, după buget, precum cea de la Buzău probabil ar fi bine de creat. Ca dacă scriu Svalbard veți spune că sunt visător…Succes!
Cred ca în următorul deceniu mai mult semințe hibridate vor fi pe piață.
Foarte bine punctat, dar mai trebuie menționat și faptul că folosind semințe din surse îndoielnice se poate și distruge o grădină sau chiar mai multe din vecinătate. Cel mai corect ar fi ca donarea/acceptarea/culegerea să se facă la momentul recoltei de la fața locului sau măcar produsul să fie însoțit de niște fotografii ale plantei.
Odată cu asta se pot și oferi soluții/sfaturi donatorului referitor la creșterea producției sau la diversificarea ei, chiar și sfaturi referitoare la combaterea dăunătorilor sau a factorilor de mediu. Iar implicarea poate merge și mai departe prin cooptarea facultăților de profil din zonă.
O dezvoltare a agriculturii locale poate fi benefică nu doar proprietarilor dar și economiei locale/regionale atât prin creșterea cantităților de produse cât și prin posibilitatea/necesitatea de procesare a produselor.
Cine doreste seminte autohtone trebuie sa cutreiere satele si sa caute la oamenii in varsta care mai au asa ceva desi mi-e greu sa cred ca se mai afla in multe locuri din judet. Intocmai ca in cazul culegatorilor de folclor cred ca si cautatorii de seminte trebuie sa umble dupa ele , nu sa astepte sa li se aduca pe tava. Un profesor cu un grup de elevi , pe Valea Bargaului , un alt profesor cu alt grup , pe Valea Sieului , unul pe Valea Tiblesului , altul pe Valea Somesului. Cunoasterea vietii de la tara si invatarea geografiei judetului ar putea fi benefice pentru elevi.
Valea este a Ilisuii si nu a Țibleșului.