Locurile din oraş cu cele mai multe gropi. Cât costă asfaltarea de iarnă şi ce valabilitate au lucrările

Angajaţii Direcţiei de Servicii Publice a Primăriei Bistriţa au început, încă de săptămâna trecută, astuparea cu mixtură stocabilă a gropilor mari din oraş. Operaţiunea este mult mai scumpă decât cele care se pot face în sezonul cald, însă necesară, spune şeful DSP Bistriţa, Ioan Creţiu.

„E vorba de lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţilor bituminoase prin plombare cu mixtură stocabilă, aşa se numesc. Anul trecut, în luna decembrie, noi am cumpărat două tone de mixtură stocabilă, iar luna aceasta încă trei tone. Această mixtură stocabilă se poate folosi dacă temperaturile nu sunt mai mici de minus 5 grade Celsius. Am început săptămâna trecută şi am făcut deja lucrări pe strada Gării, pe Calea Moldovei, pe General Grigore Bălan, pe Podul Jelnei, pe strada Subcetate unde ne-au mai rămas câteva gropi. Dacă timpul ne permite, astăzi (luni -n.r.) facem şi acele lucrări. Am mai identificat vreo două gropi pe Bulevardul Independenţei, vreo două pe Simion Bărnuţiu, pe Panait Cerna, o gropă pe Tărpiului, una pe Zimbrului, şi cu asta încheiem activitatea. Dacă vor mai apărea, vom mai acţiona până vom porni staţia de producere a betonului asfaltic pentru că putem pune mixtura asfaltică la cald doar dacă temperatura este de la plus 10 grade în sus. Atunci vom începe lucrările”, a spus Creţiu.

Potrivit şefului DSP, tona de mixtură asfaltică stocabilă costă 800 de lei, fiind de circa patru ori mai scumpă decât cea la cald care costă 250 de lei.

„Lucrările cu mixtură stocabilă durează dacă se fac aşa cum trebuie, dacă se încălzeşte zona respectivă, aşa cum am făcut şi noi. Pot dura aceste lucrări chiar şi un an-doi”, a menţionat el.

Ioan Creţiu a explicat şi de ce muncitorii au lucrat la ore de vârf şi aparent au încurcat circulaţia. „Au lucrat la ora 16.00 fiindcă atunci era temperatura potrivită pentru asfaltat. Dacă nu ţinem cont de temperatură şi de caracteristicile tehnice, atunci o aruncăm şi iar avem gropi”.

Întrebat de ce s-au format aceste cratere, şeful DSP a răspuns: „Din cauza faptului că în zonele respective asfaltul era îmbătrânit, durata lui de viaţă, de serviciu, e mult mai mare decât cea în care trebuia să se intervină. S-au mai format gropi acolo unde erau fisuri şi din cauza fenomenului de îngheţ-dezgheţ, fenomenul de gelevitate se numeşte. Dacă temperatura creşte, în acele fisuri se infiltrează apa, apoi îngheaţă şi se dilată şi aşa apar gropi. Au mai apărut gropi şi în sensul giratoriu de la intersecţia Bulevardului Republicii cu strada Gării şi Gării cu Buleradul Decebal, dar acolo nu în zona în care am extins noi asfaltul, ci în zona unde a fost reabilitată strada veche. Şi strada respectivă a fost reabilitată de vreo 7-8 ani, dacă nu chiar mai mult. În zona Gării cu Republicii au apărut, într-adevăr, la îmbinarea asfaltului nou cu cel vechi”.

Anul trecut, DSP Bistriţa a folosit circa trei tone de mixtură asflatică stocabilă, iar până acum circa trei tone, numărul gropilor fiind sensibil acelaşi ca şi primăvara trecută.