Conform graficelor de execuţie, în luna septembrie se vor finaliza lucrările pe porţiunea dintre Bulevardul Republicii şi strada Gheorghe Şincai – pe Axa Breslelor, între strada Dornei şi pietonalul Liviu Rebreanu – pe Axa Coroanei şi între pietonalul Liviu Rebreanu şi I. L. Caragiale – pe Axa Artelor.
Tot luna viitoare va fi gata şi Piaţa Dominicană, lângă Căminul pentru persoane vârstnice de pe str. Mihail Kogălniceanu, acolo unde în 12 septembrie va fi dezvelit monumentul ”Exodul saşilor”, realizat din bronz de către artistul plastic Mircea Mocanu. În 12-14 septembrie municipalitatea va organiza o serie de manifestări dedicate împlinirii a 70 de ani de la plecarea forţată a saşilor în urma invaziei trupelor sovietice, printre care şi semnarea acordului de înfrăţire a Bistriţei cu oraşul austriac Wels, unde trăiesc în prezent circa 3.500 de saşi.
Obiectivul proiectului de regenerare a centrului istoric (44.996.170,67 lei, din care execuţia peste 33 de milioane) este acela de valorificare a moştenirii istorice şi culturale, prin reabilitarea şi punerea în valoare a pasajelor istorice, caracteristice Bistriţei medievale, precum şi de promovare a noilor axe turistice pietonale, denumite Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor.
Lucrările sunt realizate de SC TCI Contractor General SA din Cluj ca lider, Iasicon din Iaşi, Drum Construct din Zalău, SC Ianus din Sălaj şi SC Renmar din Dej, în asociere.
Sunt prevăzute: modernizarea a 14,202.78 mp suprafaţă de spaţiu pietonal istoric, reabilitarea “Punţii lui Keinzel” din zona Codrişor, reabilitarea reţelelor de utilităţi publice pe traseul celor trei axe, reabilitarea şi modernizarea iluminatului public şi arhitectural, înlocuirea si completarea mobilierului urban (bănci din piatră şi din lemn, ceas stradal, suporţi pentru biciclete, indicatoare, obiective turistice, inserţii artistice în pavaj, statui decorative din fontă, ghivece pentru arbori, suport flori şi jardiniere, panouri electronice de informare publică şi monitoare stradale cu afişaj digital), amenajarea Pieţei Mici, amenajarea a 5 fântâni arteziene pe traseul axelor turistice.
Proiectul care se va încheia în 2015 presupune, printre altele, redarea funcţionalităţii pasajelor şi a accesului către întreg centrul istoric, conturarea unui brand turistic, valorificarea patrimoniului cultural şi a tradiţiilor bistriţene. Pe trasee vor fi amplasate elemente decorative şi semne distinctive, iar iluminatul va respecta stilul medieval.
În Bistriţa sunt amenajate trei axe turistice care traversează oraşul prin pasaje: Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor. Ele includ cele 22 de străduţe înguste cu caracter pietonal care oferă trasee scurte între laturile de nord şi de sud ale oraşului. Aceste străduţe aveau un rol strategic în vechea fortificaţie deoarece ofereau posibilitatea ca apărătorii cetăţii să ajungă rapid în orice punct.
Regenerarea urbană a centrului istoric are ca scop salvarea de la prabusire a cladirilor care marginesc pasajele istorice ale Bistritei, aflate in stare avansata de degradare. Numai ca Bistrita se incurca in axe turistice. Cu exceptia axei artelor formata din Str. Spiru Harret (Pasajul Macelarilor)- Piata Centrala (latura estica)- Piata Mica (latura vestica)- Str. Albert Berger- Casa de Cultura, celelalte doua nu prea prezinta importanta turistica. In schimb, Bistrita dispune de DIAMETRALA NORD-SUD care se intinde din Cartierul Subcetate pana la Sala Polivalenta, trecand prin centrul civic al orasului, de unde si denumirea sau rolul de „Diametrala”. Aceasta artera formata din strazile Subcetate- Ioan Slavici- Crinilor- Piata Pertu Rares- Bistricioarei- Roman C.Vivu- Vasile Conta, prezinta importanta pentru dezvoltarea turistica si urbanistica a orasului. In lungul acestei diametrale se afla Vama Bistrita, Directia Agricola, Extensia UBB, Cimitirul romanesc si Scoala Confesionala de pe Crinilor, Prefectura, Cimitirul Evanghelic, Sala Polivalenta, Stadionul si parcul Municipal. Cu putina imaginatie si efort s-ar putea ajunge pana la Padurea Codrisor prin prelungirea strazii Vasile Conta printre sediile Electrica si Aquabis si construirea Podului Morii peste raul Bistrita , prin fata fostei uzine electrice.