„Lunetistul” lui Marin Mălaicu Hondrari, cea mai bună carte românească din 2013

Fiecare dintre redactorii Bookaholic care au participat la alcătuirea topului au avut la dispoziţie, la fel ca în cazul sondajului public, trei voturi. Astfel, fiecare şi-a făcut un top 3 personal dintre cărţile româneşti citite anul trecut, iar clasamentul final s-a făcut pe bază de punctaj. Alegerea redactorilor Bookaholic a fost Lunetistul lui Marin Mălaicu-Hondrari. Iată cum au explicat ei voturiole date cărţii:

Silvia Dumitrache:  Marin Mălaicu-Hondrari, Lunetistul (Editura Polirom) – este binevenit un gen de scriitură care să se îndepărteze puţin fie de obsesia comunismului, fie de cea a minimalismului-mizerabilismului literaturii de după 2000, iar Lunetistul propune o lume misterioasă, palpitantă, în acelaşi timp atinsă de o notă de tristeţe inexplicabilă, aşa cum întâlnim la Roberto Bolaño, unul dintre scriitorii-model pentru Marin Mălaicu-Hondrari. Personajele sale nu sunt legate de o anume epocă sau cultură, ele putând funcţiona cu aceeaşi legitimitate indiferent de spaţiul sau de timpul în care sunt plasate.
Adina Diniţoiu

Adina Diniţoiu: Lunetistul (după Apropierea, 2010) este o proză de atmosferă şi de viziune cinematografică, o poveste de iubire imposibilă, fantasmată, mizînd pe imagini din filme şi cărţi, o proză plină de poezie, cu o atmosferă hipnotică, în siajul prozei sud-americane (în speţă Roberto Bolaño).

Cristina Foarfă: Cehov zicea la un moment dat că dacă în primul act al unei piese pe perete stă agăţată o puşcă, atunci până la final trebuie să se tragă cu ea, altfel nu-şi are rostul. În Lunetistul, Marin Mălaicu-Hondrari îl contrazice remarcabil. În Lunetistul nu se trage cu puşca, dar se priveşte prin lunetă până la nivel de detaliu semnificativ şi fascinant. Avem una dintre mai atmosferice cărţi pe care le-am citit în ultimul timp, cu o scriitură rafinată, pe multe straturi, poetică în esenţă.

Sursa: http://bookaholic.ro