Potrivit Elenei Nicora, şef Serviciu autorizare plăţi din APIA Bistriţa-Năsăud, pentru a primi subvenţii, ACT-urile sunt obligate să ducă la APIA o adeverinţă de la primării cu suprafaţa de teren utilizată. Sistemul a fost pus la punct, iar la sediul APIA se poate vedea dacă un ACT nu a declarat toată suprafaţa din contractele cu perimăriile, situaţie în care riscă penalizări de ordin pecuniar.
Tot de anul acesta s-a mărit numărul de sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor de mediu şi de bunăstarea animalelor, ceea ce înseamnă că toţi cei care nu vor respecta aceste condiţii riscă să fie sancţionaţi la bani. „Toate animalele din gospodăriile membrilor trebuie să fie înscrise în registrul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare în Registrul naţional al exploataţiilor. Dacă un singur membru nu îşi declară toate suprafeţele, toţi membrii unui ACT vor fi sancţionaţi şi este păcat ca întreaga comunitate să sufere pentru un singur fermier care nu declară tot ce trebuie. Bazele de date au fost puse la punct şi nu se pot face prea multe mişcări”, a spus ea.
Oamenii au fost avertizaţi că s-au făcut controale în privinţa materialelor fitosanitare, iar cei care nu le-au depozitat corect şi nu au etichetat aceste produse au fost penalizaţi. În plus, li s-au mai luat din subvenţii şi celor care nu aveau numărul de telefon al medicului veterinar. De asemenea, şefii de stână care au animale luate de la alţi fermieri trebuie să aibă o înţelegere scrisă cu proprietarii de animale din care să reiasă că sunt împuterniciţi să aibă grijă de ele.
La rândul lui, directorul APIA Bistriţa-Năsăud, Florin Căpraru, le-a spus preşedinţilor de asociaţii ale crescătorilor de taurine din totul judeţul că organizaţiile pe care le conduc sunt pline de de membri fictivi şi ar trebui făcută curăţenie. „Aveţi 300-500 de oameni care fac parte din asociaţiile pe care le conduceţi, dar mulţi dintre ei sunt membri fictivi. Nu ştiu dacă dumneavoastră, ca preşedinţi, aţi avut vreodată ambiţia să-i adunaţi pe toţi la un loc şi să vedeţi dacă mai există. Sunt fictivi şi vă spun din ce mi-am dat seama: aţi folosit Măsura 141 şi le trebuia zece puncte în plus la proiect dacă fac parte dintr-o formă asociativă, iar el nu e activ. Dumneavoastră, când luaţi o hotărâre cu 50% plus unu din membrii asociaţiei, de fapt vă raportaţi la un număr fictiv”, a spus Florin Căpraru.
De asemenea, şeful APIA i-a avertizat pe preşedinţi că şi anul acesta vor avea loc controale prin teledetecţie. „Aveţi grijă fiindcă şi anul acesta avem teledetecţie. Noi ştim zonele în care se vor face controale. Cei care veţi fi în zonele de control să ştiţi că ne raportăm la toţi anii anteriori. Dacă aveţi angajamente multianuale şi controlul vă scoate în culpă, aveţi de dat înapoi bani grei. Bine ar fi ca anul acesta să vă puneţi la rând şi încărcătura de animale pe păşune, şi curăţenia, şi delimitarea pe blocuri fizice, tot. Nu e un secret să vă spunem că va fi teledecţie la Lechinţa, pe Valea Bârgăului”, a spus Florin Căpraru.
El i-a avertizat pe preşedinţii de ACT că urmează să fie aprobată Legea pajiştilor, iar în aceste condiţii nu ar trebui să încheie contracte de concesiune pentru păşunile comunale pe mai mulţi ani. „Legea am văzut-o şi va fi destul de drastică sub raportul obligaţiilor pe care va trebui să le respectaţi”, a spus Căpraru.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că în perioada 3 martie – 15 mai 2014, fermierii pot depune la APIA cererile de sprijin pe suprafaţă, din 10 iunie urmând să se perceapă penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt: 1. schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS); 2. ajutoare naţionale tranzitorii (ANT): ANT 1- culturi în teren arabil; ANT 2 – in pentru fibră; ANT 3 – cânepă pentru fibră; ANT 4 – tutun; ANT 5 – hamei; ANT 6 – sfeclă de zahăr; 3. schema de plată separată pentru zahăr; 4. schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate altele decât zona montană; 5. Plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală.
Totodată, se continuă angajamentele aflate în desfăşurare. Pentru angajamentele care au fost finalizate în anul 2013 se acceptă prelungirea lor cu un an, pentru anul 2014, sub rezerva aprobării PNDR de către Comisia Europeană.
Este vorba despre Măsura 211 – Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate; Măsura 212 – Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural; Măsura 214 – Plăţi de Agro-mediu*: Pachetul 1 (P1) – Pajişti cu înaltă valoare naturală; Pachetul 2 (P2) – Practici agricole tradiţionale; Pachetul 3 (P3) – Pajişti importante pentru păsări; Pachetul 4 (P4) – Culturi verzi; Pachetul 5 (P5) – Agricultura ecologică; Pachetul 6 (P6) – Pajişti importante pentru fluturi; Pachetul 7 (P7) – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu. Se pot combina pe parcelă: P1 cu P2 sau P4 cu P5. Nu se pot combina pe parcelă P4 cu P7.
Bunele condiţii agricole şi mediu (GAEC):
I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului
GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.
GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăsitoare, inclusiv semănatul, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.
GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.
II. Standarde pentru menţinerea conţinutului optim de materie organică în sol
GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de 2 ani consecutiv.
GAEC 5. Nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.
III. Standarde pentru menţinerea structurii solului
GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.
IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole
GAEC 7. Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,3 UVM/ha şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an.
GAEC 8. Nu este permisă arderea vegetaţiei pe pajiştile permanente.
GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole.
GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei.
V. Standarde pentru protejarea şi gestionarea apelor
GAEC 11. Respectarea prevederilor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.*)
GAEC 12. Este interzisă aplicarea îngrăşămintelor de orice fel şi a produselor de protecţia plantelor pe suprafeţele de teren agricol care se constituie în fâşii de protecţie în vecinătatea apelor de suprafaţă, a căror lăţime minimă este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
Se aplică la nivelul întregului teritoriu al României, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (2) litera i) şi art. 7 alin. (1) litera b) din Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 221.983/GC/12.06.2013 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în temeiul art. 6 alin (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 694/2000.
GAEC 13. Este interzisă poluarea apelor subterane prin deversarea directă sau prin descărcarea pe teren şi infiltrarea prin sol a produselor ce conţin substanţe periculoase utilizate în agricultură, cu excepţia cazului în care o astfel de deversare/descărcare este reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor deţinută de agricultor.
2 Substanţele periculoase utilizate în agricultură se regăsesc în conţinutul următoarelor produse/grupe de produse: biocide şi produse de protecţia plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, regulatori de creştere), produse de uz veterinar (medicamente, substanţe antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifianţi, produse derivate), azotaţii şi fosfaţii din îngrăşăminte ţi alte produse utilizate pentru dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare şi decontaminare în fermă, în conformitate cu Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici prevăzută în anexa nr. 1 la Programul de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
CERINŢELE LEGALE ÎN MATERIE DE GESTIONARE (SMR) în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.187/2155/42/2011, cu modificările ulterioare:
MEDIU:
SMR 1. Conservarea păsărilor sălbatice.
SMR 3. Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.
SMR 4. Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
SMR 5. Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI SĂNĂTATEA ANIMALELOR:
SMR 6. Identificarea şi înregistrarea porcinelor.
SMR 7. Identificarea şi înregistrarea bovinelor.
SMR 8. Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine.
SĂNĂTATE PUBLICĂ, SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PLANTELOR:
SMR 9. Introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare.
SMR 10. Interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal, tireostatic şi beta-agoniste în creşterea animalelor.
SMR 11. Principii şi cerinţe generale ale legislaţiei alimentare şi proceduri în domeniul siguranţei produselor alimentare.
SMR 12. Prevenirea, controlul si eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST).
NOTIFICAREA BOLILOR:
SMR 13. Măsuri de combatere a febrei aftoase.
SMR 14. Măsuri de combatere a anumitor boli la animale: boala veziculoasă a porcului, variola ovină şi caprină, pesta porcină africană ?i pesta porcină clasică.
SMR 15. Măsuri de combatere şi de eradicare a febrei catarale ovine (boala limbii albastre – bluetongue).
CERINŢELE MINIME RELEVANTE PENTRU MĂSURILE DE AGRO-MEDIU care trebuie respectate la nivel de fermă, conform Anexei 4B1 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013
1 – Este permisă utilizarea numai a acelor produse de protecţie a plantelor care au fost autorizate pentru vânzare şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare.
2 – Persoanele care folosesc produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie calificate (să aibă o atestare profesională).
3 – Persoanele care folosesc produsele de protecţie a plantelor clasificate ca având ‘toxicitate ridicată’ sau ca ‘toxice’ trebuie să fie înregistrate la serviciul special din cadrul poliţiei judeţene din raza de activitate. De asemenea, trebuie să fie înregistrate la unitatea sanitar-veterinară sau la inspectoratul judeţean pentru siguranţa muncii.
4 – Folosirea produselor de protecţie a plantelor poate fi realizată doar pentru scopul în care aceste produse au fost omologate şi numai conform instrucţiunilor de utilizare.
5 – Tratamentele cu produse de protecţie a plantelor nu sunt permise în zonele de protecţie a apelor, în zonele protejate, în zonele de protecţie sanitară, zonele de protecţie ecologică, precum şi în alte zone protejate stabilite de autorităţile competente.
6 – Îngrăşămîntele naturale aplicate nu pot conţine mai mult de 170 kg de azot (N) ca îngredient pur pe 1 ha de teren agricol.
7 – Fermierii trebuie să respecte perioadele în care aplicarea fertilizatorilor este interzisă.
8 – Aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile cu pante abrupte trebuie realizată prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi luarea în considerare a condiţiilor meteorologice.
9 – Nici un tip de îngrăşământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri îngheţate.
10 – Nu vor fi folosiţi fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele indicaţii: Fertilizator solid – nu mai aproape de 6 m de apă. Fertilizator lichid – nu mai aproape de 30 m de apă. În apropierea staţiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit niciun tip de fertilizator la o distanţă mai mică de 100 m faţă de staţia de captare a apei.
11 – Fermierii trebuie să se asigure că îngrăşămintele sunt distribuite uniform.
12 – Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare.
13 – Interzicerea folosirii fertilizatorilor neautorizaţi pentru vânzare.
14 – Operatorii care produc produsele ecologice au obligaţia de a-şi înregistra această activitate la MADR, prin compartimentul de specialitate, şi de a se supune controlului unui organism de inspecţie şi certificare aprobat.
15 – În vederea protejării speciilor de păsări migratoare este interzisă uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată.
Adaugă comentariu