Peste 5.000 de credincioși au urcat duminică, 8 septembrie, la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele, situată în Pasul Tihuța, la cota 1.200, pentru a lua parte la Sfânta Liturghie, oficiată cu ocazia hramului de IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, anunță Mitropolia.
Înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie la altarul de vară al așezământului monahal. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Bistrița, protopopul Alexandru Vidican, directorul de departament al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, duhovnicul mănăstirii, protosinghelul Gavril Horț, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, IPS Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Eva și Maria – două femei ca două pietre de hotar”.
De asemenea, în cadrul Sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit Andrei s-a rugat pentru elevii care vor începe luni, 9 septembrie, un nou an școlar.
Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele este aşezată la cota 1.200, pe drumul ce unește Transilvania de Bucovina în Pasul Tihuţa. Aflat la graniţa dintre Transilvania şi Bucovina, aşezământul monahal este frecventat de mulţime de credincioşi din ambele regiuni, cărora li se adaugă numărul mare de turişti care tranzitează zona.
Biserica mănăstirii a fost construită în anul 1928, prin aprobarea înfiinţării unei mănăstiri de călugări. A funcţionat ca mănăstire de călugări până în anul 1960, când, prin decret, a devenit parohie a satului. La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, în 11 aprilie 1995 s-a reînfiinţat mănăstirea ca mănăstire de maici. În prezent viețuiesc 24 de maici, conduse de maica stareță, savrofora Pamfilia Solcan și de părintele duhovnic, protosinghelul Gavril Horț.
Naşterea Maicii Domnului, prăznuită în 8 septembrie, este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Bătrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul îşi face simţită prezenţa. De aici şi proverbul: „O trecut Sântămaria, leapădă şi pălăria!”. Este vremea în care au loc târguri şi iarmaroace. Din această zi începe culesul unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.
Adaugă comentariu