Mere de aur. Unde se mai fac fructele care au dus faima judeţului Bistriţa-Năsăud şi cine sunt pomicultorii

(FOTO) Pomicultorii din Bistriţa-Năsăud, mai mari sau mai mici, spun că anul a fost unul bun pentru producţia de mere. În ciuda îngheţului din primăvară şi a secetei din vară, s-au făcut mere frumoase şi gustoase pe care le puteţi cumpăra la preţul de 2 lei kilogramul de la Toamna Bistriţeană. Au venit cu cea mai bună recoltă inclusiv micii fermieri din Sântioana, care pare să devină noul bazin pomicol al judeţului.

Aurel Onigaş, managerul firmei Pombis, care deţine livezi la Dipşa şi Ciceu Mihăeşti, a declarat că anul pomicol 2016 a fost unul „bun spre foarte bun”.

„În primăvară, a plouat mai mult ca în alţi ani. Apoi, la sfârşitul verii nu a mai plouat deloc, aşa că a trebuit să intervenim cu irigaţii. La Ciceu Mihăeşti deja irigăm 65 de hectare, iar la Dipşa cinci. Am avut aşadar o producţie atât calitativ, cât şi cantitativ foarte bună. Au fost ploi, a venit acum răcoarea asta, iar merele se colorează foarte bine şi cred că va fi o producţie de calitate”, a declarat Onigaş.

Ardelean Ciudărean deţine, la Unirea, o livadă care se întinde pe trei hectare. Fructele sunt pentru familie, dar le şi vinde cu certificat de producător.

„Producţia a fost mai scăzută ca în alţi ani din cauza îngheţului din primăvară care a fost foarte dăunător.  Vom obţine, cred, în jur la 10 tone de mere, adică 60% din ce am cules anul trecut. Preţul e la fel ca şi în anii trecuţi, de 2 lei pe kilogram. Merele le vindem prin piaţă şi acasă dacă vin oamenii. Nu m-am gândit să mă dezvolt cu livada mai mult fiindcă sunt cheltuieli foarte mari şi nu ne ajută nimeni cu nimic. Subvenţia de la APIA ajunge pentru o stropire, iar restul sunt investiţii proprii. Băgăm bani, dar nu ştim dacă îi mai şi scoatem”, a spus Ardelean Ciurdărean.

Familia Cochisă din Sântioana deţine o livadă de 6 hectare cu pruni şi meri.

„Avem aceste şase hectare de livadă, dar mai avem şi animale. Trebuie să ne împărţim între pomicultură şi zootehnie. Producţia a fost bună pentru că ne ocupăm cât putem mai mult, poate ar fi şi mai bună dacă ne-am ocupa şi mai mult fiindcă livada este tânără. Avem oameni care se ocupă cu tăiatul iarna, oameni care chiar ştiu ce fac fiindcă nu poate oricine să taie un măr dacă vrei să obţii o cantitate de mere. Soţul stropeşte livada. Unele soiuri sunt mai frumoase ca anul trecut, altele sunt mai sensibile. La noi a îngheţat şi a afectat un pic merele şi strugurii. Avem oameni care vin la noi după mere: din Moldova, de la Botoşani, au venit şi anul trecut cu TIR-uri, avem şi din zonă. Vin mulţi la Toamna Bistriţeană, ne caută special. Vindem kilogramul cu 2 lei, acasă mai negociem. Depinde cât ia fiecare”, a declarat Daniela Cochisă.

Tot de la Sântioana a venit cu mere şi Ciprian Pieptănar (31 de ani). 

„Tata s-a apucat de pomicultură şi am contiuat eu. La noi în sat avem mai mulţi livezi. A început unul şi ne-am luat după el. Doi avem 2,18 hectare de livadă. Din punctul nostru de vedere a fost un an destul de bun, a îngheţat, dar am făcut foc cu cauciucuri şi am mai salvat din recoltă. Avem şase soiuri pe producţie şi încă trei care încă nu au produs. Se putea şi mai bine, dar e ok. Merele le vindem prin târguri, eu mai am şi un magazin în Cibela şi ne descurcăm. Cei care au luat mere de la noi timp de doi-trei ani au început să le aprecieze şi nu mai cumpără din hipermarket-uri, vin şi ne caută”, a spus tânărul fermier.

Directorul Staţiunii de Cercercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, Ioan Platon, spune că anul 2016 a fost un an pomicol mai bun ca 2015 în ciuda „accidentelor climatice”.

„Noi, ca Staţiune, care suntem amplasaţi pe terasa a doua a râului Bistriţa, am fost feriţi de accidente climatice, dar ne-am confruntat cu alte probleme, cu temperaturile ridicate care s-au instalat din luna aprilie, fapt mai puţin obişnuit. În ultimii ani, schimbările climatice şi-au spus cuvântul şi în zona noastră, ceea ce a favorizat atacul de făinare. A necesitat tratamente în plus pentru această boală. Apoi au venit ploile în luna mai când pomicultorii trebuie să facă tratamente pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian. Noi, anul acesta, am adoptat o tehnologie de combatere a bolilor şi dăunătorilor cu număr redus de tratamente – se poate vedea calitatea fructelor – avem atât soiuri străine cu rezistenţă la rapăn, dar şi soiuri omologate în cadrul staţiunii cu rezistenţă la boli. Am utilizat capcane feromonale pentru a monitoriza populaţiile de dăunători. Avem capcane care pot omorî masculii. Avem o colaborare cu Institutul de Cercetare Dezvoltare  pentru Chimie din Cluj şi aducem, în fiecare an capcane, pe care le instalăm în plantaţii şi ne monitorizează populaţiile de dăunători, inclusiv viermele merilor care are deja trei generaţii în zona noastră”, a spus Ioan Platon.

Din cauza secetei, a mai spus Ioan Platon, merele din acest an sunt mai mici, însă mai dulci fiindcă au acumulat mai mult zahăr: „La Toamna Bistriţeană vedeţi cele mai frumoase mere şi cele mai mari. Toată lumea a avut grijă să le aducă, dar seceta şi-a spus cuvântul asupra mărimii merelor. Fermitatea pulpei e mai scăzută în an de secetă, deci merele nu mai sunt aşa de grele, aşa încât se pierde şi cantitativ. Preţurile sunt însă aceleaşi ca şi anul trecut, chiar dacă imputurile cresc an de an. Nu putem ridica preţurile la produse peste puterea de cumpărare a oamenilor”.

Şeful SCDP le recomandă celor care se plâng că anul acesta nu au avut producţii bune să introducă şi arbuştii fructiferi în fermele lor. „Să planteze coacăzul negru, coacăzul roşu, zmeura, cătina pentru ca să obţină fructe căutate în industria farmaceutică. Dacă într-un an recolta de fructe nu e aşa de bună, pot să câştige din altă cultură şi să îşi acopere cheltuielile de producţie. Până la urmă, când tragem linie, e important să recuperăm cheltuielile făcute şi să avem cât de cât un profit mic”, a spus el.

Producătorii autohtoni de fructe pot fi găsiţi duminică, 25 septembrie, la Toamna Bistriţeană de la Viişoara unde au venit cu mere, prune, dar şi struguri.