Evoluţiile demografice recente au constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu care va fi înregistrat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud până în anul 2020. Pentru prognoza populaţiei a fost utilizat programul informatic “RUP – Rural-Urban Projections” dezvoltat de Biroul de Recensăminte din Centrul Internaţional de Programe Statistice al Statelor Unite. În ipoteza constantă, „varianta reper”, prin menţinerea valorilor indicatorilor demografici din anul 2011, se înregistrează scăderea populaţiei totale cu 6.400 locuitori. Varianta optimistă prevede scăderea cu 4.400 de locuitori, iar varianta pesimistă cu 8.800 de locuitori.
La recensământul din 2011, populaţia tânără (0-14 ani) deţinea o pondere de 18,3%, iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezentau 14,9% din totalul populaţiei stabile. Populaţia tânără de 0-14 ani s-a redus cu 11.800 de persoane (de la 20,6% în 2002) şi a crescut populaţia vârstnică, de 65 ani şi peste, cu 3.200 de persoane (de la 12,6% în 2002). Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste au reprezentat, în octombrie 2011, 1,1% în totalul populaţiei stabile. Indicele de îmbătrânire care reprezintă numărul de vârstnici la 100 de copii a fost, în 2011, de 81, faţă de 61 în 2002. Vârsta medie a populaţiei judeţului a crescut de la 36 ani în 2002 la 39 ani în 2011, vârstă medie ce caracterizează zonele cu o populaţie adultă.
Natalitatea a înregistrat, în perioada 1992-2011 o masivă scădere de la 14,2 născuţi vii la 1000 locuitori în 1992 la 12,2 născuţi vii la 1.000 locuitori în 2000 şi la 10,3 născuţi vii la 1.000 locuitori în 2011. Ca imagine sugestivă, aceasta înseamnă circa 1.400 de născuţi vii mai puţin pe an. Cu toată diminuarea, judeţul Bistriţa-Năsăud înregistrează o rată a natalităţii superioară mediei naţionale cu 1,1‰ în 2011, fiind aproape de valoarea medie europeană a acestui indicator.
În anul 2011 vârsta medie a mamei la naştere (27,4 ani) şi la prima naştere (25,3 ani) a fost în uşoară creştere chiar si faţă de anul precedent, confirmând tendinţa de amânare a naşterii.
Scăderea natalităţii şi menţinerea unui nivel scăzut al acesteia pe o lungă perioadă de timp determină deteriorarea structurii pe vârste a populaţiei judeţului.
Mortalitatea, o a doua componentă a reducerii populaţiei, a înregistrat în perioada 1992-2011, în judeţul Bistriţa-Năsăud, o creştere uşoară de la 9,9 decese la 1000 locuitori în 1992 la 10,3 decese la 1000 locuitori în 2011. Speranţa de viaţă la naştere înregistrată în perioada 2000-2009 a crescut la bărbaţi de la 68,8 ani la 70,8 ani, iar la femei de la 75,9 ani la 76,7 ani. Alţi factori ai scăderii populaţiei sunt migraţia internă şi externă. Recensământul din anul 2011 a înregistrat în cadrul populaţiei stabile persoanele temporar absente din judeţ (plecate în străinătate) în număr de 11.053. Cea mai mare parte a acestora (7.640 persoane) erau plecate în străinătate (69,1%). Cele mai multe persoane temporar absente erau de sex masculin (55,1%). S-au înregistrat 22.087 persoane plecate din ţară pentru cel puţin 12 luni, reprezentând 7,7% din populaţia stabilă a judeţului.
Deteriorarea demografică locală constă în: scăderea continuă a numărului şi ponderii populaţiei tinere; creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice; accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică; diminuarea populaţiei aflată în vârstă de muncă.
Adaugă comentariu