În județul Bistrița-Năsăud se va încheia în curând Recensământul General Agricol, a declarat directorul Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud, Mircea Chira, potrivit căruia 97% dintre exploatațiile agricole au fost deja recenzate. Rezultatele vor fi a anunțate până la sfârșitul anului.
”Recensământul Agricol este în faza de finalizare pe Bistrița-Năsăud, avem deja recenzate 97% din exploatațiile agricole. Au rămas cu preponderență câteva exploatații complexe și mari a căror recenzare presupune ceva efort sau exploatații agricole care nu au putut fi contactate din diferite motive. Unele UAT-uri au terminat deja. În general, oamenii au fost receptivi, nu ne-am confruntat cu rezistență sau cu opoziție. Colectarea de date făcându-se online prin intermediul tabletelor securizate puse la dispoziție de STS, centralizarea merge automat. Când vom fi gata vom ști exact cum arată agricultura județului. Statisticile presupun rigoare și precizie, deci vom lua datele la analiză și la puricat, cum se spune și vom ști. Rezultatele vor fi anunțate până la sfârșitul anului, cel puțin așa e prevăzută în calendar comunicarea de date, iar comunicarea către Eurostat până la jumătatea anului viitor”, a spus Mircea Chira.
Potrivit sursei citate, suprafața agricolă a județului este constantă, ceea ce diferă fiind structura suprafețelor agricole.
”La urma urmei, avem și suprafețe agricole neutilizate, dar suprafața agricolă rămâne constantă. Au fost centralizate și datele privind efectivele de animale la 31 decembrie 2020. Suntem județ prin excelență agricol, județ crescător de animale, producător de producție agricolă animală și nu trebuie să ne deranjeze treaba aceasta. Este un specific local de care trebuit ținut seama și valorificat în continuare”, a mai spus Mircea Chira.
Potrivit ultimelor date statistice aferente anului 2014, județul Bistrița-Năsăud are o suprafață de 535.520 de hectare din care 297.600 ha reprezintă suprafață agricolă împărțită astfel: teren arabil – 98594 ha, pășuni – 107.623 ha, fânețe – 82589 ha, vii și pepiniere viticole – 408 ha, livezi și pepiniere pomicole – 8386 ha.
Pădurile acopereau atunci 194.695 de hectare, iar alte suprafețe 43225 de ha.
Nu este absolut nicio rușine că județul Bistrița-Năsăud este unul preponderent agricol, ăsta ne este specificul și trebuie să știm să profităm de acest fapt. Este o imensă rușine că nu există o strategie județeană pentru fructificarea acestui potențial și, implicit, pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor care se ocupă de exploatarea agricolă. O astfel de strategie ar fi trebuit gândită, având în vedere că există o sumedenie de fonduri nerambursabile externe care puteau și pot fi utilizate pentru implementarea unei astfel de strategii, care, deopotrivă, să ajute atât micul producător și să-l încurajeze să producă, cât și comunitatea direct beneficiară a produselor obținute. Nu există o piață la standarde occidentale, care să asigure accesul și posibilitatea desfacerii produselor micului agricultor, nu există o fabrică cu specific de prelucrare a unora dintre fructele obținute pe raza județului, nu există o fabrică de prelucrare și conservare a produselor și/sau legumelor obținute de producătorii de pe raza județului, nu există un centru integrat de preluare a produselor agricole generate de producători, nu există un centru de îndrumare și de coordonare a micilor agricultori și nu numai care să deservească producătorii de pe raza județului, nu există o politică de încurajare și susținere a asocierilor între producători, pe ramuri agricole, care să le confere putere și deschidere mult mai mare a acestora pe piață etc. Fără o astfel de strategie, să fim serioși, lucrurile nu se vor schimba deloc. Păcat că există potențial, dar potențialul nu este fructificat. Și, pentru cârcotași, nu sunt de vină celebrele aginturi străine pentru acest lucru, ci ăia pe care îi tot alegeți de peste 30 de ani. În sarcina ălora se găsește rezolvarea acestei probleme, resurse există până-i lume, nu eixstă interes și dorință din partea celor care pasează răspunderea în cârca altora. Fructificarea acestui imens potențial, nu ar prii numai producătorilor și comunității în ansamblul său, ci și în crearea de locuri noi și multe de muncă, ar genera venituri suplimentare la bugetele locale și, pe cale de consecință, ar ajuta la cofinanțarea de noi proiecte menite a îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor. Dar până atunci… rămâne cum am stabilit: nimic faci, nimic ai!
Profilul economic al județului Bistrița-Năsăud, este prin excelență agricol, dar nu acesta este motivul care să deranjeze. Ceea ce deranjează este comportamentul autoritătilor care neglijează sistematic acest domeniu.
Agricultura judetului Bistrița-Năsăud are o anumită particularitate, fiind axată preponderent pe zootehnie si pomicultură. Nu întâmplător, la Bistrița a functionat una din cele mai mari fabrici de lactate din țară cu o capacitate de prelucrare de 50 de mii de litri de lapte pe zi, care din păcate a devenit o amintire.
Nici in domeniul pomiculturii lucrurile nu stau prea bine. După cum se stie, în anii 1980 Judetul Bistrița-Năsăud se număra printre cele mai importante zone pomicole ale României cu o suprafată de peste 16.000 de hectare de livezi. Acestea erau repartizate in trei bazine pomicole si anume:
-Bazinul Bistrita- cu centrele Bistrita, Josenii Bârgăului, Sieu-Măgherus, Dumitra si Lechinta;
-Bazinul Piemontul Călimanilor- cu centrele Sieu, Cetate, Sieut;
-Bazinul Ungurasului si Suplaiului-cu centrele Branistea, Reteag, Nuseni, Beclean, Căianu-Mic;
O contributie importantă la dezvoltarea pomiculturii judetului a avut Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Bistrita care a asigurat materialul săditor pomicol si a elaborat tehnololgiile care au stat la baza întocmirii proiectelor de înfiintare de livezi intensive.
Pe vremea aceea la Bistrita exista o fabrică de marmeladă cu o productie de 1200 tone anual si unul dintre cele mai mari depozite de fructe din țară cu o capacitate de păstrare de peste 3000 de tone anual, care după 1989, odată cu diminuarea drastică a suprafetelor de livezi acestea au devenit amintire.
Si pentru ca tacâmul să fie complet, în loc să fie sprijinită Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă, aceasta a fost apropae desfiintată prin diminuarea drastică a suprafetelor de livezi si pepiniere, cu „contributia” autoritătilor locale.
Agricultura a fost total neglijată de politicieni In ultimii treizeci de ani.
Consecința, terenuri nelucrate, oamenii de la țară nu mai cresc animale.
Avem degeaba pământ fertil, oamenii nu sunt stimulați să îl lucreze, să proceseze carne, lapte, legume, fructe.
In schimb importăm la greu alimente și îi îmbogățim pe alții. Noi ne alegem cu deficit bugetar.