Monica Săsărman: De la mapa PSD la sapa de lemn. Demers distructiv premeditat

De la mapa PSD – la sapa de lemn

Agricultura în viziunea actualei guvernări s-a redus la simple vorbe, la măsuri care, în realitate, conduc la dispariţia agricultorilor, crescătorilor de animale şi, în final, la distrugerea gospodăriilor agricole.

Întreg acest demers distructiv a fost premeditat de actuala guvernare:

– în anul 2013, dintr-un birou al Guvernului României marca PSD, au fost stabilite în sarcina ţăranilor cote de venituri fără corespondent în realitate – astfel, cei care deţin 3 vaci şi 2 ha de teren au fost consideraţi chiaburi şi, ca urmare, trebuie cenzurată dezvoltarea acestora, fiind asimilaţi marilor evazionişti fiscali

– s-ar fi putut accepta o astfel de situaţie, dacă aceşti bani s-ar fi reîntors în sprijinul comunităţii rurale şi nu numai, însă despre drumul acestor fonduri nu se vorbeşte nimic şi nici nu se pot constata investiţiile făcute de actualul guvern în dezvoltarea satului românesc

– în acelaşi an, s-a adoptat de către actuala putere OUG nr. 34/ 2013 privind valorificarea pajiştilor, pentru ca mai apoi, prin Ordinul ministrului agriculturii nr. 619/ 2015 privind schemele de plată efectele acesteia să fie anihilate; un exemplu concludent îl constituie următoarea situaţie: puteau concesiona sau închiria pajiştile aflate în domeniul public sau privat al comunei persoanele fizice sau juridice care puteau face dovada asigurării încărcăturii optime cu animale, pentru ca prin ordinul respectiv să se prevadă că pajiştile trebuie să fie fărâmiţate dacă se doresc subvenţiile agricole, iar administraţiile locale să fie puse în situaţia de a încălca legea, vorba unui primar din judeţul nostru

– în acest an, actuala guvernare şi-a lansat cu lozinci care mai de care modificările Codului fiscal privind reducerea TVA pentru alimente, însă preţurile în marile magazine au luat-o razna, întrucât actualul guvern nu a fost preocupat de luarea unor măsuri care să stopeze acest derapaj, după cum nu s-a luat nicio măsură care să reglementeze problema generată de cotele de lapte

– nu există în proiectul de Cod fiscal nicio măsură de natură a înlătura dubla sau chiar tripla taxare a produsului agricol românesc – odată este taxat producătorul care deţine animale sau îşi cultivă terenul – cotele la care m-am referit – apoi se taxează produsul direcţionat spre procesare sau prelucrare, mai plăteşte procesatorul, apoi comerciantul care asigură desfacerea şi, în cele din urmă, consumatorul – retoric, în aceste condiţii de piaţă agresivă cum să reziste produsul românesc şi cât acces are consumatorul la produsul românesc de calitate?

– s-au introdus certificatele de producător, menite să obstrucţioneze ţăranul decât să-l ajute – ne-am trezit cu situaţia unei femei în vârstă care vinde o legătură de pătrunjel şi e considerată mare evazionistă fiscală

– problema intabulării terenurilor agricole nici până în acest moment nu a fost rezolvată, în schimb au fost majorate taxele judiciare de timbru în aşa măsură încât s-a ajuns ca înscrierea unui teren în evidenţele de cadastru şi carte funciară să coste mult mai mult decât valoarea terenurilor, situaţie care blochează orice intenţie a ţăranului în a-şi rezolva problema proprietăţii, cu toate că statul, potrivit Constituţiei României, garantează proprietatea

– în acelaşi palier se înscrie şi Legea nr. 17/ 2014 privind vânzare-cumpărarea terenurilor agricole din extravilan, care protejează alte interese decât cele ale românului

– s-ar putea spune că salvarea agriculturii stă în accesarea fondurilor europene, însă ultimele măsuri promovate intens pe site-ul AFIR referitoare la dezvoltarea exploataţiilor agricole sau instalarea tinerilor fermieri sunt greu accesibile omului obişnuit care doreşte să desfăşoare o activitate agricolă – nici măcar mult trâmbiţatul PNDR nu a fost aprobat de Comisia Europeană, PNDR din care subprogramul de dezvoltare a zonei de munte a fost eliminat de către actualul ministru fără vreo explicaţie.

Sunt câteva exemple din care se desprinde concluzia că agricultura cu adevărat românească pentru actuala putere nu reprezintă nimic, după trei ani de guvernare…

Prim-vicepreşedinte PNL BN, consilier judeţean Monica Săsărman