Monument în amintirea evreilor care au murit în ghetoul de pe Dealul Dumitrei

Ioan Eliezer Sângeorzan, administratorul cimitirelor evreieşti şi a bunilor comunităţii din judeţ, ne-a declarat că în Bistriţa-Năsăsăud sunt 72 de cimitire evreieşti. „Cimitir este şi acela cu un singur mormânt, dar îngrădit, ori de aparţinători, ori de comunitate. Ele sunt îngrijite de comunitatea evreiască. Noi mergem să vedem în ce stare sunt, să ridicăm pietrele căzute. Din păcate, multe sunt căzute şi se exfoliază din cauza faptului că sunt din rocă vulcanică şi ar trebui refăcute, dar trebuie şi bani pentru asta. Fără bani nu lucrează nimeni, noi am lucra, dar nu lucrează pietrarii”, a spus Eliezer Sângeorzan.

El spune că este supărat de faptul că prea puţină lume ştie despre vechiul ghetou de pe Dealul Dumitrei. „Acolo avem o piatră funerară mare şi una mai mică. A venit cineva şi a făcut-o pe mama lor. Ar trebui să ştie lumea că noi avem o groapă comună în judeţ în care se află oameni care au suferit. Acela e un deal al plângerii. Mi-au spus mulţi că şi alţii au murit în război. Eu cred că una e să mă duc cu arma şi să-l împuşc pe altul şi să mor şi alta e să mă ia unul din casa mea, fără să fi făcut nimic, şi să mă ducă în vârful dealului cu 50 de kg în bagaj şi să rămână casa mea goală. Doctori, avocaţi, agricultori, învăţători, oameni de rând evrei au fost duşi în vârful dealului fără să-i întrebe nimeni nimic. A rămas o groapă comună cu peste 300 de inşi cu durerea lor, cu iubirea lor, cu suferinţa şi amintirile lor sunt acolo. Şi nimeni nu zice nimic. Mă miră faptul acesta”, a spus Sângeorzan.

Această situaţie se va schimba, anunţă preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Fredi Deac, care ne-a declarat că anul viitor, la Staţiunea Pomicolă va fi inaugurat un monument al evreilor ucişi pe Dealul Dumitrei

„Anul viitor, când vom comemora 70 de ani de la deportarea evreilor şi de la înfiinţarea acestui ghetou la Bistriţa, vom înălţa, vom inaugura un nou monument chiar la intrarea în Staţiunea Pomicolă. Vrem ca acesta să aducă aminte celor care trec de martirul şi supliciul înaintaşilor noştri”, a spus Fredi Deac.

Din Bistriţa-Năsăud, peste 6000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi în Germania. Din cauza condiţiilor grele 300 de evrei au murit înainte de a fi deportaţi şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului, într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă. Niciunul nu mai trăieşte.

Evreii din Bistriţa au fost duşi iniţial într-un lagăr la 4 km de Bistriţa, pe teritoriul actualei Staţiuni de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, unde se spunea că va fi pregătit terenul pentru o crescătorie de porci.

„În data de 2 mai 1944 s-a răspândit zvonul că evreii vor fi ridicaţi şi deportaţi. Primarul a dezminţit că ar exista un asemenea plan, dar prefectul a dat ordinul 9112 prin care a impus tuturor evreilor să poarte stea galbenă şi să nu părăsească oraşul. S-a mai pus în vederea fiecărui evreu să-şi pregătească un bagaj cu două rânduri de haine, lenjerie de pat şi alte obiecte într-un bagaj în greutate maximă de 50 de kg, dar se interzicea, prin acelaşi ordin, să se ia hîrtii de valoare, bijuterii şi metale preţioase. În dimineaţa zilei de 3 mai, echipele organizate au început ridicarea evreilor, inclusiv a celor bolnavi, care au fost duşi în lagărul de concentarare stabilit pe un teren viran, înconjurat cu sîrmă ghimpată. În lagăr nu exista fântână, nici condiţii de preparare a hranei. Pentru pregătirea hranei au fost aduse căzi de baie din casele evreilor în care aceştia au fost obligaţi să-şi pregătească mîncarea. În aceste condiţii, 300 de evrei au murit şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului, într-o groapă comună. În 10 mai 1944, comandamentul corpului 9 al armatei maghiare a ordonat prefectului şi primarului oraşului Bistriţa să înceapă acţiunea de deportare a populaţiei evreieşti din lagăre în Germania. Din lagărul din Bistriţa s-a făcut deportarea în două tranşe. În prima rundă au plecat peste 3100 de persoane, iar în 6 iunie s-a făcut a doua deportare cu un număr de 2875 de persoane”, a spus Fredi Deac, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa.

În judeţ mai trăiesc doar 19 evrei şi 32 în familii mixte.