Școlile trebuie să revadă oferta de specializări pentru învățământul tehnologic și să ofere companiilor absolvenți care au învățat meserii de care este nevoie pe piața muncii, nu deținători de diplome care nu știu să facă nimic.
”Nu facem școală pentru că vor copiii și profesorii, facem școală în care croim și dimensionăm în funcție de ce ne cer agenții economici, care se pronunță foarte clar, în zona de mecanică, electromecanică, robotică”, a spus inspectorul școlar general Camelia Tabără la o întrunire despre viitorul învățământului profesional la care au luat parte reprezentanți ai Camerei de Comerș și Industrie, agenți economici și directori de școli.
”Sondajul făcut de CJRAE anul acesta spune că 15% dintre copii cer profesionala. Sperăm ca, până în vară, să avem un procent mai bun. Acum avem cam 1700 de copii în clasele de profesională a IX-a, a X-a și a XI-a. Anul viitor, dacă facem cifrele de școlarizare cum ni le-am propus, avem cam 2000. Preocuparea noastră este să vedem cum acești copii care au 4-5 săptămâni practică comasată și săptămânal o zi de practică reușesc totuși, cu resursele pe care le avem, să învețe la agenții economici și lecția disciplinei, și lecția muncii. În perspectivă vom merge pe o scădere cât mai mare a claselor de economic care nu se regăsesc ca inserție pe piața muncii după nivelul liceal, de asemenea și a claselor de protecție a mediului. Ni s-a părut că avem multe clase de mecanici auto, dar agenții economici au zis că e în regulă fiindcă, după aceea, se pot duce și către electromecanic, tinichigii”, a spus Camelia Tabără.
Directoarea adjunctă de la Colegiul Tehnic InfoEl. școală care are clase cu profil economic, a răspuns: ”Nu avem inserție pe piața muncii după nivelul IV, dar în proporție de 80% elevii noștri devin viitori studenți ai Extensiei UBB Bistrița și ai UTCN. Practica se face la agenți economici, dar maxim trei elevi pot să fie absorbiți de către agentul economic. Practică fac la firme mari, dar și la IF-uri, PFA-uri, în afaceri de familie. Practica înseamnă obținerea de competențe. La Bacalaureat avem procent de promovabilitate de 78% spre 80%. Nu mi se pare normal (să se renunțe la profilul economic -n.r.) dacă este cerere pentru profil”.
În replică, inspectorul general a spus: ”Nu aveți niciun argument. Noi trebuie să croim oferta la nivelul întregii generații de copii de clasa a VIII-a și trebuie să ne ducem la finalitate. Aceasta ne-o dă UE care ne spune că trebuie să avem în învățământul universitar 35%, ori liceele teoretice ne dau un procent de 40%, mai venim și cu clasele de la tehnologic, adică suntem cu mult peste ceea ce trebuie să ofertăm în zona de învățământ universitar în deterimentul învățământului profesional. Suntem într-o piramidă cu vârful în jos. Vin dintr-o școală, Andrei Mureșanu, unde sunt clase de economic și toate fac practică în Finanțe. Da, acești copii merg la facultate și devin studenți foarte buni, în timp ce mediul economic adică marii angajatori ne cer absolvenți de mecanică, electromecanică, robotică, comandă numerică și toate celelalte pe care le avem într-un procent prea mic. Acest procent trebuie să crească. Nu facem școală pentru că vor copiii și profesorii, facem școală în care croim și dimensionăm în funcție de ce ne cer agenții economici, care se pronunță foarte clar. În toată lumea e preocuparea pentru școala STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) în care copiii se îndreaptă spre acele calificări care fac PIB-ul fiecărei țări. Deci acolo e cumva plus valoarea, acolo se clădește. Toată zona de servicii trebuie să fie cumva complementar. La noi însă toate lucrurile sunt invers și ne mirăm că nu funcționează cum trebuie”.
Inspectorul general a mai spus că a discutat cu mai mulți elevi și majoritatea nu știu încotro sîă o apuce: ”Cele mai mari semne de întrebare le au elevii de la uman care nu știu încotro să o apuce, dar și cei de la real, și cei de la profesional au această derută, ceea ce înseamnă că, în zona consilierii educaționale, trebuie să ne unim cu toții eforturile și să facem cât mai mult. Avem datoria să promovăm învățământul profesional și sperăm să avem copii care aleg școala profesională, nu ajung acolo pentru că sunt restribuiți sau nu au încotro”.
În 4 aprilie a.c., directorii liceelor tehnologice vor fi invitați la Liceul de Servicii Bistrița unde va fi un cerc pedagogic: Acolo se va discuta despre noile calificări pentru care se vor face demersuri la ARACIP în vederea acreditării lor pentru anul școlar 2020-2021.
Secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, Monica Mureșan, a spus că ar fi de dorit să ajungem în situația în care copiii aleg învățământul profesional, ceea ce astăzi nu se întâmplă acum.
”Copiii ajung în învățământul profesional din cauza mediilor pe care le au și a nivelului lor de pregătire, ceea ce creează ulterior probleme. Dacă nu îți place ceea ce faci, nu vei face nimic cu plăcere. Atunci când încep activitățile practice în firme, avem semnale că lucrurile nu se întâmplă foarte bine. Poate că sunt câteva firme unde s-a obținut o legătură strânsă între companie și copii, dar sunt și multe firme unde copiii vin la practică, au foarte multe ore, dar nu se simte prezența lor în firma respectivă. Aceste lucruri trebuie cumva schimbate, dar, așa cum vedem noi azi situația, acest lucru nu se va întâmpla foarte ușor pentru că părintele și copilul își doresc cu totul altceva. (…) În alte țări, inclusiv Slovacia, un copil care urmează filiera tehnologică poate urma un traseu profesional la fel ca și unul care urmează filiera teoretică și pot ajunge în același loc. (….) Noi ne-am gândit să organizăm acest concurs pe meserii ca să le dăm ocazia copiilor să vizualizeze că fiecare meserie are o parte frumoasă. Pot ajunge specialiști buni care să câștige bine în companiile locale. Nu trebuie să plece în străinătate ca să câștige. Poate că în felul acesta, ar putea atractivitatea acestui sistem să crească. E foarte important să înțeleagă și părintele că nu e copilul de guler alb”, a spus Monica Mureșan.
În așteptarea ”Săptămânii meseriilor”, care începe în 25 martie 2019, Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud a invitat reprezentanți ai mediului economic și directori de licee tehnologice la sediul Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud pentru o discuție despre viitorul învățământului profesional și tehnic în județul nostru.
”Săptămâna meseriilor” va începe în 25 martie a.c. cu concursul ”Mecanicul priceput”. Marți, 26 martie va fi concursul ”Voi fi chef” destinat viitorilor bucătari, miercuri, 27 martie a.c., concursul ”Sudorul european”, iar joi, 28 martie a.c. concursul ”Descoperă Bistrița-Năsăud, destinat elevilor care se pregătesc să devină tehnicieni în turism și care vor pregăti materiale de promovare a județului: publicații, clipuri video.
Toate concursurile vor fi găzduite de companii din Bistrița-Năsăud.
Adică, altfel spus: ”lume multă, oameni puțini”.
Asta scoate scoala de 30 de ani încoace.
Doamna inspector general,
acum ne cere UE sa renuntam la profilul economic sau piața muncii? Ca va contraziceti nitel!!
Poi umblati putin si la liceele vocationale toar’sa Tabara-Hogiu, unde instruirea costa scump si nu au loc pe piata muncii. Inchideti liceele de guristi si pictori din Bistrita, copiilor cu adevarat talentati oferiti-le sansa de a studia la Cluj prin burse consistente, iar liceul de fuga readuceti-l la profil de constructii.
cind vad poza cu cele doua doamne ………….vad comunismul in toata splendoarea lui.
nu vom scapa niciodata de el.
pacat , nu ptr mine sau voi, pacat ptr copii nostrii.
Reduceti totul al zero. Asta ati facut de cand guvernati. Varza.
Multi bugetari dar putini profesionisti prim primarie si la inspectia in constructi…. :)))
Foarte multe vorbe si foarte putine rezultate. Dna. Muresan a spus esenta: „Dacă nu îți place ceea ce faci, nu vei face nimic cu plăcere. ”
Adica nu trebuie croit scoala profesionala doar dupa dorintele de industrie, ci mai ales si in primul plan in asa fel se fie atractiv meseria pentru cei care vor sa urmareasca o profesie.
Din pacate politicul actual si cam toate „alternative” din viitor mai gindesc doar in cifre si cu inclinatia spre economicul, iar nu sa vorbeste cam deloc despre perspectiva de fericire si indeplinire in viata profesionala.