Munții Rodnei, în toată splendoarea lor faunistică. Fotograful Alex Varga s-a întrecut pe sine (FOTO)

Munții Rodnei sunt, în această perioadă, teatrul unui adevărat spectacol de lumini și umbre, în care apar, ca niște adevărate vedete, caprele negre, urșii și păsările, grăbite să se bucure probabilo de ultimele zile frumoase din acest an înainte ca vremea rea să se abată asupra crestelor.

Fotograful Alex Varga a suprins câteva imagini de colecție cu capre negre.

În obiectivul aparatului său a ajuns și o ursoaică după care alergau doi pui.

Dar nu au putut lipsi nici păsările.

Cu o suprafață de 47 207 ha, Parcul Național Munții Rodnei constituie una dintre cele mai mari arii protejate din nordul Carpaților Orientali, și al doilea parc național, ca mărime, din România.

Parcul a fost înființat în anul 2004, cu scopul de a proteja speciile de faună și floră, și de a conserva geologia și geomorfologia munților. Relieful este caracterizat prin asimetrie, în parc întâlnindu-se atât vârfuri înalte (peste 2 000m), cât și dealuri. Mai mult decât în alți munți din țară, în Munții Rodnei întâlnim un relief glaciar spectaculos, foarte bine delimitat.

Pe teritoriul parcului au fost inventariate peste 1100 specii de plante superioare, atât comune, cât și unele ce reprezintă rarități floristice, ocrotite prin lege. Printre acestea din urmă se numără: opaițul Munților Rodnei (endemism local), laleaua pestriță, floarea de colț, narcisa, bulbucul de munte, crucea voinicului, ghințura galbenă, vulturica etc. Pădurile specifice zonei se întind până la 1 600-1 700m altitudine, acestea fiind bine delimitate și etajate. Dacă până la 1 300-1 400m întâlnim pădurile de fag, cele de molid și brad mai urcă până la 1 500m. De la 1 600m în sus se găsesc tufărișurile de jneapăn și afin.

Suprafața întinsă a parcului, precum și relieful acestuia, au determinat o diversitate faunistică bogată, reprezentată de amfibieni, reptile, pești, păsări și mamifere, dintre care numeroase sunt specii relicte și endemice.

Dintre păsări, în Munții Rodnei se mai poate întâlni o specie foarte rară în România, cocoșul de mesteacăn, această zonă fiind una dintre puținele în care pasăre mai poate fi întâlnită. Parcul mai oferă habitate specifice pentru acvila de munte, acvila țipătoare mică, șoim călător, uliu porumbar, cocoș de munte, huhurez mare și mic, minuniță, viespar etc. Mamiferele din zonă sunt reprezentate de specii caracteristice munților Carpați, cum ar fi cerbul, căprioara, capra neagră, ursul brun, lupul, vulpea, mistrețul, nurca, vidra etc.

ȘTIAȚI CĂ:

• În Munții Rodnei pot fi întâlnite cele mai vizibile urme lăsate de ghețarii cuaternari de pe toată suprafața lanțului Carpatic? Astfel de urme mai pot fi întâlnite și în Munții Maramureșului, Munții Făgăraș, Munții Lotrului, Munții Retezat, Munții Bucegi, Munții Godeanu, Munții Țarcu, Munții Șureanu, Munții Parâng, Munții Iezer-Păpușa și Munții Cindrel.
• În arealul Munților Rodnei se găsesc 67 de lacuri glaciare, iar Lacul Iezer are forma României dacă este privit din creastă?
• În anul 2005 a fost identificată în parc o specie de fluture, Apotomis infida, unică în România?
• Pasul Prislop este cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali? Acesta este situat la 1 416m altitudine și face legătura între Depresiunea Maramureșului și valea Bistriței Aurii?