Turiștii interesați de frontiera fortificată a Imperiului Roman din Bistrița-Năsăud vor putea străbate un traseu tematic de 13,5 km, în două ore și jumătate, situat la granița județelor Cluj, Maramureș și Bistrița-Năsăud unde vor putea descoperi vestigii importante, dar și un turn roman de apărare care va fi construit cu bani europeni de Asociația Celtic Transilvania din Beclean, condusă de arheolog Radu Zăgreanu.
Inițiatorii proiectului au pornit de la ideea că zona Ciceu-Corabia este una cu potențial deosebit atât din punct de vedere turistic, cât și peisagistic.
”Credem că, îmbinând o serie de elemente care există în zonă și punându-le sub forma unui traseu de drumeție – pentru că turismul la picior începe să prindă contur – vom putea atrage oameni interesați de povestea antică, dar și de zonele sălbatice din jurul Cetății Ciceului”, a explicat Radu Zăgreanu.
Punctul de pornire va fi Centrul de informare turistică de la Ciceu Mihăiești de unde turistul va primi informații legate de traseu, de zonele în care poate găsi resurse de apă sau unde se poate adăposti în caz de intemperii. De acolo poate porni fie cu bicicleta, fie cu mașina sau pe jos pe un drum asfaltat de 8 kilometri care duce până la ruinele Cetății Ciceului, primul obiectiv de pe traseu. Aici va mai putea vedea o necropolă dacică și o așezare medievală.
De la cetate, traseul duce pe o cărare până la Platoul Măgura, unde se află una dintre cele mai mari cetăți hallstattiene, impresionantă ca și structură și poziționare pe un vârf de deal, iar de acolo coboară un drum forestier în zona unde se află una dintre cele mai lungi peșteri în calcar. Ea a fost cercetată în anii 70, dar, între timp, s-a prăbușit o parte din galerie. Chiar și așa, va fi amenajat un punct de popas.
Următorul punct de pe traseu este o veche carieră din care se exploatau în trecut pietrele de moară.
”Ciceu-Corabia era recunoscut drept satul care producea pietre de moară, esențiale pentru cei de pe Valea Someșului, dar nu numai. Izvoarele spun că se puneau pietre de moară pe plută și ajungeau până în Valea Tisei. Comunitatea de acolo se ocupa special cu exploatarea pietrelor de moară și aprovizionau toată regiunea. Acum carierele sunt abandonate, dar noi am ales una unde sunt vizibile urmele acestui meșteșug. Intenția noastră este ca, în viitor, să facem tabere aici ca să reînviem meșteșugul uitat, din păcate”, a spus arheologul Radu Zăgreanu.
Următorul punct pe traseu va fi Platoul Poniță unde Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a făcut cercetări arheologice între 2013 și 2014 și a identificat ruinele unui turn roman cu dimensiuni de 4/5 metri, cu elevații de zid încă păstrate și care are, în plus față de altele, o anexă pentru cai, ceea ce în zona noastră nu mai există, construcții de genul acesta fiind descoperite doar în Egipt.
”Turnul cercetat a prezentat o parte de piatră cu elevație, probabil un etaj. Când am terminat de săpat, am adunat toată piatra și am pregătit-o cu gândul la acest proiect. Au trecut mulți ani și piatra a dispărut fiind luată de localnici, însă a mai rămas câte ceva din grămada respectivă, astfel că acele ruine vor fi curățate și va construi o scară de acces astfel încât să poată fi vizitate și vor fi amplasate și niște panouri de informare. Pornind de la acest turn și de la această cercetare, noi am dorit să finalizăm acest traseu turistic cu o reproducerea unui turn roman. Am găsit cu greu o firmă de proiectare care să marșeze la ideile noastre. Acum însă, am reușit, iar în curând ne apucăm de treabă fiindcă turnul trebuie finalizat până anul viitor. Este dificil fiindcă trebuie să păstrăm elemente rustice, dar să avem și elemente moderne, cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminat, acesta nefiind într-o zonă cu rețea de electricitate. Este nevoie de electricitate ca să putem organiza în interior o mică expoziție care să-i dea viață turnului așa încât acesta să nu fie o simplă construcție la marginea pădurii, abandonată și uitată”, a spus Radu Zăgreanu.
Proiectul ”Înființarea traseului Limes-ul roman și construire turn roman” este finanțat cu 80.000 de euro de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) prin Grupul de Acțiune Locală Ținutul Haiducilor.
Traseul va fi dat în folosință cel mai probabil în vara anului 2023.
👍🏻
Eliberații zidul Cetății Bistrița de gratile de închisoare. Zidul Cetății este cel mai vechi și mai important vestigiu din Bistrița. El trebuie eliberat și pus în valoare printr-printr-un sitem de lumini monumetale și interziă total circulația autovehiculelor pe străzile Dogarilor, Mihail Kogălniceanu ( porțiunea dinspre Parcu Mare ) , Ecaterina Teodoroiu ( portiunea dispre Parcu Mare ) și Barbu Lăutaru. Pe aceste străzi trebuie permis DOAR a PIETONILOR și BICICLIȘTILOR.
Oare nimeni din primărie nu observă ce crime de patrimoniu se întâmplă acolo, asta este destul de ciudat fiindcă primăria este foarte aproape și asta ridică multe semne de întrebare ?!
Renovarea, consolidarea, punerea în valoare a Zidului Cetății prin pietonalizarea stăzilor de lângă el trebuie neapărat introdusă în proiectul Culoar verde de mobilitate în centru Bistriței va fi mare pierdere pentru Bistrița dacă și alte bucăți din zid vor fi distruse în continuare. Din proiectul Culoar Bistriței se poate renunța la înlocuirea bordurilor, înlocuirea pavajelor la paseluțe și alte decorațiuni inutile și lucrările să fie concetrate pe renovarea zidului cetătii pentru a nu pierde o nestemată neprețuită din frumusețile Bistriței.
Nu ai să vezi aceste străzi pietonale deoarece interesul este altul fiindcă acolo vor apărea peste noapte ” locuinte colective mici ‘ și mari adică blocuri.
La fel în Parcul Mare după demolarea stadionului propusă de primar dintr-o dată vor apărea alte blocuri.
După ce se va face parcarea din pădurea Codrișor de pe str. Tabără acolo vor apărea alte monstruozități de blocuri care vor fi vândute ca Penhouse, va fi distrusă iremediabil și Pădurea Codrișor. Ăștea nu se opresc de la nimic, distrug tot.
Rușinos cresc buruieni pe zidul Cetății.