Timp de gândire

Nu suntem supuşii nimănui. Suntem cetăţeni

Încă o dată s-a demonstrat, dacă mai era nevoie, deşi eu cred că nu mai era, că la Bistriţa, dezbaterile publice sunt făcute fiindcă aşa prevede legea, nu pentru că cineva vrea să-i asculte pe cetăţeni sau, şi mai important, să ţină cont de părerea lor. Văd că, într-un mod extrem de bizar, administraţia locală se poziţionează exact invers decât vor cetăţenii, motiv pentru care eu stau şi mă întreb ce le-am făcut noi autorităţilor locale de ne urăsc atât de mult.

Povestea terenului de sport de pe Aleea Trandafirilor pe care Primăria Bistriţa îl vrea parcare, deşi oamenii care stau prin preajmă nu vor, se repetă la scară mai mare cu centura de sud pe care primarul o vrea, iar cei care stau prin zonă pe care ar urma să o traverseze nu. Dar cui credeţi că îi pasă de asta? Mi-a fost dat să ascult, marţi, la Primăria Bistriţa, mai multe persoane care au venit cu argumente şi au explicat destul de clar de ce consideră că şoseaua de centură ar trebui să treacă prin afara oraşului şi nu pe la poarta lor, a spitalului TBC şi a Ambulanţei. Pe toate acestea primarul le-a pus la punct cu un citat din latină „via est vita” şi cu argumentul „nu se poate altfel”, invocând faptul că au fost studiate şase variante (de unde, Doamne iartă-mă, au mai apărut încă trei?) şi că numai aceasta se încadrează în suma de 170 de milioane de euro alocată.

Personal nu am înţeles de ce nu se poate şi de ce trebuie să ne încadrăm neapărat în suma de 170 de milioane de euro. Doar pentru că nişte deştepţi de la Bucureşti au venit ei, la Bistriţa, şi au spus că alţi bani nu mai sunt pe lume decât cei alocaţi prin POS Transporturi în pachetul cu Gheorgheni şi Miercurea Ciuc? Înclin să-i dau dreptate lui Alexandru Toniuc, un bun cunoscător a ceea ce se întâmplă pe piaţa fondurilor europene. În 2009, actualul consilier local PER spunea că în cazul centurii de sud „s-au grăbit procedurile pentru ca proiectantul, SC Iptana S.A, să îşi ia banii, 4,8 milioane de euro sau 17,5 milioane de lei pentru asistenţa tehnică pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie pentru cele trei variante ocolitoare: Miercurea Ciuc, Gheorgheni şi Bistriţa”.”Am ajuns ca nişte studii care trebuiau să fie pregătite pe o perioadă îndelungată, de cinci ani de zile, să fie expediate din condei în câteva luni pentru ca un furnizor de servicii să-şi încaseze banii pentru proiectare”, spunea atunci Alexandru Toniuc. Aseară am aflat altă variantă, şi anume că Iptana face presiuni să-şi ia banii pentru proiectul centurii de sud, iar acest lucru nu se poate întâmpla dacă şoseaua nu se face. Înclin să cred că este adevărat şi că s-a lucrat, pe alocuri, ca la carte ca să nu mai existe opoziţie din partea instituţiilor statului şi toate aprobările să fie date. Poate că tocmai de aceea, marţi, la dezbaterea publică, Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud a tăcut mâlc şi i-a dat cuvântul primarului, îngenuncheată.

Sunt peste şase sute de persoane care au semnat împotriva centurii de sud. Pentru primar nu este importantă opinia lor. Marţi am auzit doar că 70% dintre locuitorii oraşului vor centură şi că s-ar fi declarat în favoarea ei în sondajele făcute de partide anul trecut înainte de campania electorală. Nu cred însă că telefoniştii de la partide i-au întrebat şi pe ce traseu vor să se facă un drum pentru TIR-uri. Normal că toţi vrem centură, dar nu făcută la întâmplare, printr-o anumită zonă, doar pentru că sunt prevăzuţi 23 de milioane de euro pentru expropieri şi unii şi-ar putea vinde terenurile statului şi din alte câteva considerent pe care nu le voi mai înşira aici fiindcă sunt simple bănuieli şi bârfe de la colţul străzii.

Ceea ce mă deranjează în toată această poveste este minciuna şi faptul că administraţia locală insistă să facă ceva ce oamenii nu vor. În primul rând, nu s-au studiat şase variante, ci trei, lucru recunoscut de inginerul Valeriu Manolache. El a spus în faţa Consiliului Local într-o şedinţă la care am participat că Iptana a studiat trei variante de traseu, iar în cele din urmă a fost selectată Varianta II Sud, prin Pădurea Codrişor. „Am studiat mai multe variante de traseu la Bistriţa. Au fost trei variante. Varianta Nord, care urmăreşte traseul centurii existente pe 7,2 km şi apoi este prelungită cu 5 km de drum nou, până la intrarea în localitatea Livezile. Varianta II Sud, cea care a fost în final aprobată, pleacă din DN 17, înainte de localitatea Viişoara, o ia pe la sudul municipiului, intră în intravilan, traversează Dealul Codrişor, se aşează pe malul Bistriţei, traversează Drumul Judeţean către Jelna şi apoi drumul comunal către Ghinda, şi după ce se înscrie iarăşi în lunca Bistriţei, se încheie înainte de localitatea Livezile. A treia variantă de traseu studiată a fost cea dispusă pe traseul viitoarei autostrăzi Jucu – Dej – Bistriţa – Suceava, care merge în lungul pârâului Şieu, trece pe lângă localităţile Budacu de Jos, Jelna, apoi traversează un front compact de dealuri, şi se înscrie iarăşi în DN 17. Am studiat prima dată Varianta III care este cea mai lungă, şi are cu opt km în plus. Este foarte scumpă, iar beneficiile pe care le-ar aduce această variantă, sunt mult mai mici decât costul ei. Din această cauză, această variantă a fost ştearsă. Ca atare, am analizat comparativ celelalte două variante, Nord şi Sud. Din punct de vedere al costului, Varianta Nord e mai ieftină. Totuşi, Varianta Nord nu este o variantă de ocolire, în adevăratul sens al cuvântului. Varianta Nord trece din 12 km total, pe 10 km, prin zone locuite. Şi Varianta II Sud trece prin zone locuite, dar comparativ cu varianta Nord, traversează pe 5 km zone locuite”, a spus Manolache la vremea aceea.

Acum însă, am auzit din gura primarului că nu se poate face centura pe traseul celei vechi fiindcă trece mai mult de 30% prin intravilan. E o noutate acest argument. Edilul uită să spună ce fel de intravilan, dar îl menţionez eu, unul cu fabrici care ar fi extrem de bucuroase să le treacă ocolitoarea pe la poartă, spre deosebire de spitalul TBC sau de Ambulanţă.

În al doilea rând, mă deranjează duşmănia cu care suntem trataţi. Dacă şase sute de oameni care sunt proprietari ai caselor din zona prin care Primăria Bistriţa vrea să facă şosea nu vor, atunci de ce se insistă în bătălia contra lor? Ca să le termine oamenilor nervii şi să-i poarte prin instanţe? O fi de viitor, nu o fi, nu mai contează. La fel ca şi în povestea locului de joacă de pe Aleea Trandafirilor, soluţia e simplă: faceţi ce vreţi în altă parte fiindcă oamenii din zonă nu vor.

E păcat că Bistriţa pierde o finanţare, sunt de acord, dar şi mai păcat este ca administraţia, pusă să facă lucruri bune pentru oameni, alege să-i trateze cu dispreţ, să-i pună la punct de câte ori spun ceva, să nu-i asculte. Din acest punct de vedere, nu cred că ne îndreptăm într-o direcţie bună. Numărul mare al celor prezenţi la dezbaterea publică de marţi a demonstrat că oamenii nu vor să fie trataţi ca nişte oi. Nu mi-a plăcut nici atitudinea primarului, nici lipsa de reacţie a celor care erau obligaţi să-i atragă atenţia că nu e stăpânul oraşului, ci slujitorul lui, iar noi nu suntem supuşii lui, ci cei care l-am ales să ne reprezinte cât mai bine interesele. Poate că, într-adevăr, „un mandat e prea puţin, dar două sunt deja prea multe”.

Cristiana Sabău

14 comentarii

  • oameni buni,
    nu va mai ganditi la vechea centura ocolituare pentru ca in scurt timp o sa ajunga un bulevard central in bistrita…vrem nu vrem…va ganditi ce ar insemna sa ne intersectam in fiecare zi cu drumul de centura?
    eu consider ca nici o varianta nu este buna…
    e drept ca la cati bani ajung la noi de la bucuresti trebuie gasita o solutie sa ii luam…dar personal…i-as pune sa se mai gandeasca la o varianta…ca sunt minti luminate,nu?
    zona industriala nu o putem muta…trebuie sa ajunga camioane aici..dar tineti cont ca nici nu o putem extinde asa ca pe vitor o sa apara un alt parc industrial,pe acolo sa treaca si centura!

  • Am vazut in SUA (ca si la ei uneori incapatanarea autoritatilor este maxima) un caz asemanator. Doreau sa faca o autostrada care sa treaca prin portul turistic Baltore. Oamenii s-au opus, au castigat un proces, traseul a fost mutat si acum, locul genereaza peste 20% din veniturile municipalitatii, fiind principala atractie turistica. Al nostru incapatanat vrea sa faca praf si padurea Codrisor, la fel cum a facut cu parcul si acum cu Schullerwald. Ce nu se spune in articol este faptul ca, locatarii acelor case, au obtinut o sentinta definitiva care anula proiectul initial. In miselia sa, administratia a modificat un picutel proiectul si l-a propus din nou. Democratica masura!!

  • si totusi nu exista nici o posibilitate ca cetatenii satui de acest domn care nu le respecta opiniile si nici macar nu se oboseste sa afle ce isi doresc cei care pana la urma la ales, sa fie destituit?
    nu pot sa cred ca v-a face tot ce il taie pe dumnealui capul in ciuda celorlalti…asa doar pt ca poate si e de neatins…
    nu ii contesc calitatile (care or fi acelea) insa da dovada de o nesimtire crasa in relatia cu cetatenii orasului, iar un edil adevarat cu bun simt si idei munceste si conlucreaza cu cei carora le reprezinta interesele

    deci…ar fi util sa studieze cineva cum poate fi demis si incheiata povestea…iar pentru urmatorul acest fapt sa constituie un precedent…si sa ia aminte la el

  • Hmmm…Iata ceea ce se numeste o tema complexa..Eu unul o sa incerc sa diferentiez intre cele doua subiecte (Centura si parcarea pe terenul de sport) dupa criteriul de gen proxim si diferenta specifica.Este adevarat ca ambele subiecte de dezbatere pot fi subscrise nu unuia ci mai multor criterii de gen proxim.Cum ar fi bunaoara genul proxim subscris relatiilor dintre administratie si cetateni, sau genul proxim al relatiilor dintre interesul public si cel privat.
    Dar desi cele doua subiecte de dezbatere publica pot fi tratate in gen proxim, intre ele exista numeroase diferente specifice.Atat de natura cantitativa, cat si calitativa.Si o sa incerc sa punctez cateva diferente specifice…
    Asadar, d.p.d.v.d. cantitativ, nu se poate compara magnitudinea efectelor produse asupra cetatenilor si asupra economiei municipiului de o Centura ocolitoare fata de efectele derivate din transformarea unui teren de sport in parcare.Criteriile tehnice de alegere a unei variante a centurii ocolitoare comporta mult mai multe variabile tehnice, economice, demografice, privind traficul de persoane, autovehicole si marfuri indus, atras si de dezvoltare.Are dreptate comentatorul ˝moa˝, ca trebuie avuta in vedere si corelarea cu planurile de dezvoltare a parcurilor industriale.Aceste parcuri sunt una dintre deocamdata putinele variante de refacere a tesutului industrial distrus in urma unui proces gigantic de dezindustrializare a Romaniei, de pierdere a milioane de locuri de munca traduse, in opinia mea, in cel mai mare risc strategic cu care s-a confruntat vreodata Romania, si anume depopularea intr-un ritm fara precedent in istoria tarii.O tendinta de depopulare ce din pacate continua si pentru stoparea careia sunt necesare actiuni de impact strategic, cu tinta in zeci de ani de acum incolo.Crearea de conditii pentru generarea de locuri de munca este una dintre aceste actiuni strategice.
    Acestea au fost doar cateva diferente specifice de ordin cantitativ intre cele doua teme de dezbatere.

  • aveti dreptate doamna dar e greu……nu ne respecta nimeni ca cetateni…..dupa ce primesc votul GATA fac ce vor

  • In ceea ce priveste diferentele specifice de ordin calitativ..Doar cateva dintre ele:Centura este un subiect de interes public, realizarea ei serveste fara putinta de dubiu interesul public.In mare majoritate cetatenii orasului sunt de acord ca este necesara si oportuna si au dreptate sa considere aceasta.Controversele privesc DOAR varianta tehhnica de realizare a traseului (cu impact, bineinteles in costurile de finantare).Exista asadar controverse la nivel tehnic.
    In ceea ce priveste parcarea pe terenul de sport…Spre deosebire de realizarea Centurii, realizarea parcarii nu serveste un interes public ci un interes privat.Nu exista o controversa tehnica (de a se parca de pilda masinile de-a lungul sau de-a latul, in pe cant sau pe luneta, cu rotile in sus sau cu rotile in jos).
    Calitativ, este principala diferenta specifica:realizarea Centurii serveste interesul public, realizarea parcarii nu serveste interesul public ci interesul privat al celor ce au solicitat masura respectiva.Cu perspectiva, bineinteles, ca odata ce tribalizarea spatiului public s-a produs, si alte grupuri de interese sa urmeze aceeasi cale, revendicand drept de parcare pe terenul de sport, cu rezultat previzibil in desfiintarea terenului de sport ca obiect si subiect de interes public.

  • No..Dupa ce am punctat cateva dintre diferentele specifice, ar trebui sa observam ca exista o mare asemanare intre cele doua subiecte de dezbatere publica dintre administratie si cetateni:controversele iscate de ambele teme se datoreaza intr-un procent de peste 90% unor blocaje sau incongruente de comunicare (este un calcul aproximativ dar la rigoare se poate face si un calcul mai exact in termeni de sintaxa a comunicarii).
    In ceea ce priveste incongruentele de comunicare in cazul parcarii, exista indicii ca acuzatia initiala foarte grava din partea domnului primar, cea de intoleranta religioasa, acuzatie care a mobilizat si mai mult cetatenii din zona si ameninta sa extinda controversa la nivel national, s-a datorat intoxicarii cu informatii false din partea unei parti interesate, informatii de intoxicare pe care domnul primar din pacate le-a preluat si le-a exprimat-o public.
    Marturisesc, pana cand realitatea locala nu mi s-a ivit in viata de zi cu zi, in proxima vecinatate, sub forma spectrului motorizat care ameninta sa calce un teren public de sport, n-am prea urmarit stirile locale si nici nu am comentat pe vre-un forum de discutii local.Deci nu am urmarit in timp subiectul Centurii, nu sunt la curent cu amanuntele tehnice, pot discuta doar la nivel de principii generale.

  • Subiectiv vorbind, sunt implicat alaturi de concetatenii protestatari in actiunea de aparare a terenului de sport.
    Obiectiv vorbind, sunt IMPOTRIVA initierii unei proceduri de demitere a primarului.Nu cred ca a fost un primar rau, cred ca a avut multe initiative bune.Prin analogie cu clasificarea militara tri-stratificata a actiunilor as zice ca a avut unele initiative de interes tactic, altele de interes operativ si cateva de impact strategic.
    La scara mica, am avut experienta unei alte actiuni a locatarilor din cartierul in care locuiesc, actiune prin care cetatenii au solicitat prin strangere de semnaturi si un memoriu depus la primarie realizarea unei treceri de pietoni in masura sa previna acidentele de circulatie.In urma acestui memoriu, domnul primar a actionat in interesul public, al sigurantei circulatiei pietonale a cetatenilor si a realizat acea trecere de pietoni.
    Cred ca multe din cele ce i se reproseaza domnului primar se datoreaza unei deformatii profesionale tributare formatiei ingineresti riguroase, specifica scolii vechi ingineresti.O rigurozitate ce se regaseste din pacate din ce in ce mai putin atat in invatamantul general cat si in invatamantul tehnic de astazi.
    Exista un limbaj universal al fiecarei profesii, un fel de limba esperanto profesionala ce poate fi inteleasa de practicantii acelei profesii din toata lumea.Cred ca domnul primar este foarte receptiv la argumente tehnice si daca cineva ar face o analiza a discursului domniei sale ar observa ca multe dintre argumentele domniei sale sunt de ordin tehnic, riguros ingineresc.Este un limbaj universal care poate fi inteles de orice inginer din lume.
    Dar nu toata lumea este inginer iar pentru comunicarea cu publicul, uneori rigurozitatea inginereasca a limbajului, a argumentelor si actiunilor poate fi interpretata altfel…Poate ca in comunicarea cu cetatenii rigurozitatea inginereasca poate fi uneori o piedica mai degraba decat o facilitate..
    Asta obiectiv vorbind, desi sunt inginer.

  • Daca ar exista mai multi oameni cu atitudinea Cetateanului am avea o administratie mai eficienta, o presa mai obiectiva, implicit o calitate mai ridicata a vietii in micul nostru „satuc”.
    Felicitari pentru analiza stimate Cetatean, dai dovada de un subiectivism onest si de o obiectivitate fireasca!

  • @ Fan, va multumesc pentru apreciere.M-as bucura sa stiu ca sunteti alaturi de cauza noastra, a apararii terenului de sport, a interesului public si a dreptului copiilor si tinerilor de a face sport fara ingradiri.Adevarul este ca fiecare om conteaza, fiecare constiinta civica ce ni se alatura.Este putin important sa obtin aprecieri personale cat sa contribui la coalizarea cat mai multor constiinte pentru o cauza dreapta.
    Parerea mea este ca ˝micul nostru satuc˝ are o calitate destul de ridicata a vietii si un nivel destul de ridicat al civilizatiei, mai ales comparativ cu alte ˝satuce˝.Sigur, asta nu inseamna sa ne culcam pe o ureche, intotdeauna exista loc de mai bine.
    Va multumesc inca odata…

  • Primarul Cretu, preocupat orbeste de interesele lui personale (o crestere substantiala a valorii terenului pe care îl deţine în Zona Zăvoaie pe unde va trece noul drum de Centură) nu mai tine seama de nimic ar fi in stare s-o vanda si pe maica-sa . Pentru el nu conteaza ca ar distruge o mare suprafata din padurea Codrisor si ar polua cea mai pitoreasca zona din oras . Numai o minte bolnava poate gandi un drum “ocolitor” destinat traficului greu care dupa ce ocoleste satul Viisoara intra in oras si nu pe oriunde ci chiar pe langa parc, stadion, spitalul TBC,Pentru el nu mai conteaza nici parerile locuitorilor orasului, mai ales a celor din zona afectata, parca Bistrita ar fi mosia lui. Varianta pe la Sarata-Monariu-Budacul de jos-Jelna-Ghinda-Livezile, desi este ceva mai lunga rezolva complect problema ocolirii orasului iar varianta Nord, pe la Statiunea Pomicola prezinta avantajul ca preia si traficul greu de pe DN 17 C inainte de intrarea in oras.

  • Nu suntem supuşi, suntem nişte sclavi revoltaţi. Cetăţeni doar când trebuie plătite obligaţiile, şerbi atunci când cei plătiţi din munca noastră ar trebuii să ne servească.
    Democraţia este şansa ca oameni cu adevărat capabili şi bine intenţionaţi să ajungă la conducerea destinelor acestei tări. Nu este cazul la noi, nu educaţia cetăţenească ne lipseţte, ci legile care să impună şi să apere democraţia.
    Înfinţarea unei firme, care prin exploatarea muncii a câtorva salariaţi, aduce un beneficiu unui patron, la Registrul Comerţului este detaţat un judecător pentru a da avizul de legalitate.
    Partidele politice care desemneză candidaţii, ce ne mânâncă ficaţi, depun statutele, procesele verbale ale adunărilor generale, listele de candidaţi la Tribunalul Bucureşti. Legalitatea acţiunii lor nu este de nimeni verificată, iar nici un membru de partid nu se gândeşte că făcând o contestaţie va fi îndreptat ceva.
    Cetăţeni responsabili fiind, megând la vot validăm un proces obscur şi nedemocratic de primă selecţie a celor ce ne vor conduce. Aceştia pentru a ajunge pe liste suportă umilinţe, cheltuisc sume mari de bani, linguşesc pe mai mari de la centru şi apoi ajunşi la putere nu fac decât acelaşi lucru cu supuşi tăcuţi şi prea mult răbdători.

  • Pentru cei cu perspectiva, si nu numai!
    Dragilor.
    O centura ocolitoare pentru Bistrita va trece sau prin NORD sau prin SUD.
    Alegeti voi locatiile, dar asa cum a specificat Moa, ACTUALA centura in perspectiva va devenii in bulevard al orasului, asa ca… (numai asta nu trebuie luata in considerare decat in varianta Oprescu – suspendata 10 KM)
    Competenta IPTANA, ca Institut de Proiectare, nu poate fi pusa la indoiala pentru cei care nu stiu. Un proiect tehnic are nevoie de o consultanta de specialitate si de studiu de fezabilitate pe masura.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.