Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Institutul Speologic ”Emil Racoviță” al Academiei Române, a desfășurat o serie de expediții științifice în vederea actualizării listei de inventar cavernicol aferent peșterii de la Izvorul Tăușoarelor.
”Echipa mixtă (Valentin Kiss și Mihai Theodorescu, de la Institutul Speologic ”Emil Racoviță” și Crin-Triandafil Theodorescu, de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud) a identificat o nouă specie cavernicolă pentru acest areal, Porrhomma profundum. Specia face parte din familia Lyniiphidae din ordinul Arachneelor (paianjeni) și habitatul ei unește Marea Baltică cu Marea Neagră, pe cuprinsul a șapte țări europene.
Noua descoperire vine să confirme caracterul unic al peșterii de la Izvorul Tăușoarelor și calitatea acesteia de rezervor științific, un bazin de cercetări continue pe multiple domenii conexe: geologie, microbiologie, faună troglobiontă, trogloxenă și troglofilă, hidrologie.
De asemenea, a fost monitorizată populația de lilieci aflați în hibernare în peșteră. Datele recoltate (recensăminte de prehibernare și hibernare) arată că implementarea planului de management al ariei protejate a dus la creșterea numărului de exemplare adăpostite aici pe timpul iernii (de la un total de 615 exemplare, în 2016, la un total de 3.578 exemplare, în 2022).
Datele obținute trebuie interpretate prin prisma metodologiei standard de inventariere și monitorizare. Estimările chiropterologilor arată că peștera de la Izvorul Tăușoarelor adăpostește un număr cuprins între 5.000 și 10.000 de lilieci, devenind astfel a treia peșteră de habitat de hibernare din România, starea de conservare a liliecilor fiind declarată favorabilă.
Pe lângă aceste activități, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Institutul Speologic ”Emil Racoviță”, întreține și colectează date științifice dintr-o rețea de dataloggere (senzori cu memorie) poziționate în puncte relevante din cavernament, în vederea monitorizării de lungă durată a parametrilor fizici, și desfășoară un proiect de cercetare privind studiul izotopilor din apa de percolație.
Peștera de la Izvorul Tăușoarelor este sit de importanță comunitară (parte componentă a rețelei de arii protejate europene Natura 2000) și arie naturală protejată de interes național. Componenta protejată subterană include o succesiune de săli, galerii, cu o întindere de peste 10.000 metri cartografiați, iar cea supraterană conține păduri de foioase și conifere, corespunzând habitatelor 9.410, păduri acidofile de molid, cu o valoare importantă pentru procesele de carstificare din interiorul peșterii. Volumul peșterii este de aproape 200.000 metri cubi. Elementele de interes științific sunt fauna cavernicolă (rară sau chiar endemică), fauna troglofilă (lilieci), geologia specială a acestei peșteri (nodulii carbonatici, celebrele „bile de Tăușoare”, speleotemele sulfatice (mirabilit și flori de gips), speleotemele calcitice rare (helictite). Tot aici sunt protejate patru active (râuri subterane), care ies la suprafață printr-o exurgență aflată în bazinul hidrografic Telcișor, de unde apele sunt captate pentru uzul locuitorilor comunei Telciu.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud desfășoară acțiuni periodice de monitorizare chiroptere, culegere de date științifice și întreținere de echipări speologice curente, în conformitate cu autorizația Comisiei Patrimoniului Speologic a Ministerului Mediului. Instituția noastră are în grijă această peșteră de peste cinci decenii, având o contribuție constantă la protejarea și cercetarea științifică a patrimoniului natural, precum și la valorificarea acestuia din punct de vedere muzeal”, informează Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Adaugă comentariu