În această zi sunt prăznuiţi toţi îngerii şi arhanghelii, numele sărbătorii fiind Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. ÎPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, oficiază Sfânta Liturghie în biserica din Dipșa.
Alături de IPS Andrei au liturghisit un numeros sobor de preoți, din care a făcut parte consilierul pe probleme de misiune și protocol, arhid. Caludiu Grama, inspectorul eparhial, pr. dr. Vasile Nemeș și protopopul de Bistrița, pr. Alexandru Vidican.
După citirea pericopei evanghelice, la momentul rânduit din Sfânta Liturghie, Mitropolitul Andrei a rostit cuvântul de învățătură referitor la sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și a tuturor puterilor cerești. În cuvântul său, Mitropolitul Clujului a subliniat faptul că:
“Aceasta este ziua în care trebuie să ne aducem aminte că Dumnezeu, pe lângă lumea văzută a mai creat o lume, lumea nevăzută, lumea îngerilor. În Sfânta Scriptură sunt pomeniți mulți îngeri, cu numele lor. Un sfânt părinte al Bisericii, Dionisie Areopagitul a meditat și el la această lume a îngerilor și ne-a spus și nouă că sunt multe, foarte multe cete de îngeri. I-a împărțit Dumnezeu în nouă cete de îngeri. Și cele nouă cete ale îngerilor, nu vreau să vă încarc neapărat mintea ca să le rețineți, căci ele sunt pomenite și în Scriptură și în cărțile de teologie, însă ele sunt împărțite pe trei triade, tot câte trei. Învățătura Bisericii noastre începe cu cei mai apropiați îngeri de tronul lui Dumnezeu, așa se și numesc, tronuri, heruvimi și serafimi. Ei alcătuiesc o primă triadă. Apoi urmează puterile, domniile, stăpâniile; a doua triadă. Și a treia triadă: începătoriile, arhanghelii și îngerii. Ori astăzi, ne aducem aminte de doi arhangheli. În tradiția Bisericii noastre ei figurează pe calendar: arhanghelii Mihail și Gavriil, dar în Sfânta Scriptură sunt pomeniți mai mulți. Sunt șapte la număr”.
Mai departe, Ierarhul a arătat care sunt lucrările caracteristice fiecărui arhanghel pomenit de Sfânta Scriptură, în conformitate cu numele lor, iar la final a atras atenția celor prezenți că îngerul păzitor al fiecărui creștin nu ne părăsește niciodată, din contră, este mereu alături de noi:
“Să ne sfiim de îngerii noștri. Chiar și atunci când avem impresia uneori că suntem părăsiți de toată lumea, totuși nu suntem singuri ci îngerii lui Dumnezeu sunt cu noi și dacă noi avem buna intenție de a lucra după voia lui Dumnezeu, îngerii lui ne sprijinesc. În lupta noastră cu răul, ei ne sprijinesc. Așa cum l-ați văzut pe arhanghelul Gavriil că s-a luptat cu diavolul cănd l-a dat jos din cer, tot așa se luptă astăzi, împreună cu noi, împotriva tuturor relelor din lume”.
La finalul programului liturgic, IPS Andrei a acordat părintelui Liviuț Costel Tătar, preot paroh în localitatea Dipșa, rangul de Iconom-Stavrofor, cu dreptul de a purta cruce pectorală. Distincția a fost acordată părintelui paroh ca o încununare a lucrărilor săvârșite în parohie, dar și ca o încurajare pentru lucrarea de finalizare a lucrărilor de la biserica parohială. De asemenea, pentru dragostea cu care s-au implicat în lucrarea misionară și administrativă, mai mulți credincioși au fost distinși cu Diplome de aleasă cinstire.
În aceeși zi, IPS Andrei a oficiat slujba de binecuvântare a lucrărilor săvârșite la casa parohială din localitatea bistrițeană Posmuș, păstorită de părintele Marin Lărgean.
În semn de apreciere pentru lucrările efectuate la casa parohială și pentru activitatea pe plan duhovnicesc, pr. Marin Lărgean a fost distins cu rangul de Sachelar, având dreptul de a purta ca semn distinctiv brâul albastru.
Sf. Mihail și Gavriil
Majoritatea lăcaşelor de cult din Bistriţa-Năsăud îmbracă haine de sărbătoare, în zi de hram. Printre ele se numără bisericile din Bistriţa (Coroana de Aur), Beclean, Archiud, Ardan, Aluniş, Agrieş, Blăjenii de Jos şi de Sus, Brăteni, Budacu de Jos şi de Sus, Beudiu, Budeşti, Căianu Mic, Chiochiş, Chiraleş, Ciceu Cristeşti, Ciceu Mihăieşti, Ciceu Giurgeşti, Coldău, Chintelnic, Cuşma, Dipșa, Domneşti, Dobric, Dumbrăviţa, Figa, Feldru, Ghinda, Herina, Ilva Mică, Ilişua, Leşu, Malin, Matei, Măluţ, Miceştii de Câmpie, Mărişelu, Nuşeni, Nimigea, Ocniţa, Pintic, Posmuş, Reteag, Rebra, Rebrişoara, Salva, Sânmihaiu de Câmpie, Spermezeu, Sărata, Sigmir, Şieu Măgheruş, Şieu Odorhei, Şintereag, Şanţ, Şieuţ, Slătiniţa, Tiha Bârgăului, Târlişua, Unirea, Viile Tecii.
Sărbătoarea religioasă are conotaţii deosebite pentru toţi jandarmii români, care, asemenea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei care luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu, asigură respectarea legilor oamenilor pe pământ.
Ziua de 8 noiembrie a început să fie prăznuită ca sărbătoare a îngerilor în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin.
Vorbind despre îngeri, Biserica ne învaţă că sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimişi de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor. La început toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adică cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducator, pe Arhanghelul Mihail.
Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?” – şi asa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfantul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.
De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ.
Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.
În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.
„Vara Arhanghelilor” ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine şi călduroase, numite „vara iernii”.
În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”. Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi „lumina de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruti fără lumânare.
Peste 1.300.000 de români îşi sărbătoresc onomastica în ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Adaugă comentariu