”Marea sărbătoare a Bistriţei a constituit un prilej de reală bucurie atât pentru cetăţenii municipiului nostru cât şi pentru oaspeţii din ţară şi străinătate. Putem acum, privind în urmă, să afirmăm că acest eveniment a reuşit să aducă oraşului nostru un plus de valoare culturală şi istorică”, a menţionat edilul Bistriţei într-un comunicat postat pe site-ul Primăriei.
El a adăugat că momentul semnării de către înalte feţe bisericeşti, reprezentante ale bisericilor istorice din Transilvania, rămâne unul excepţional: ”În data de 24 august 2013 am aniversat 450 de ani de la reconstruirea Bisericii Evanghelice de către Petrus Italus şi sfinţirea ei în forma actuală, edificiu care s-a impus de-a lungul secolelor ca simbol incontestabil al oraşului, perceput şi asumat de întreaga comunitate. Semnarea „Declaraţiei de la Bistriţa” de către Înalţii Prelaţi ai bisericilor istorice din Transilvania a reprezentat un moment excepţional, încă o dovadă a dorinţei comune de exprimare liberă bazată pe bunăcredinţa credincioşilor, şi milităm pentru protejarea integrităţii şi a caracterului nostru multicultural, multietnic şi multiconfesional”.
”Mulţumesc cetăţenilor municipiului Bistriţa pentru modul în care au înţeles să fie alături de autorităţile locale şi la ediţia din acest an a „Zilelor Municipiului Bistriţa”, ceea ce a contribuit în mod esenţial la reuşita acestei manifestări. De asemenea, doresc să mulţumesc Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei Sanitar-Veterinare şi Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, instituţii care prin implicarea lor au contribuit la asigurarea celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea manifestărilor prilejuite de sărbătoarea oraşului”, a mai spus Ovidiu Creţu.
Zilele Bistritei se tin dupa cum vrea muschii lui Cretu, in capul caruia este o mare nebuloasa. Dupa ce in urma cu cativa ani a mutat locul de desfasurare a zilelor Bistritei in targul de vite de la Viisoara, din centrul orasului (cum este in toate orasele care se respecta), anul acesta a schimbat si data la care s-au organizat, amanand-o dupa criterii doar de el stiute.
Reamintim ca din punct de vedere istoric, prima mentiune a asezarii apare la 2 aprilie 1241, intr-un document aflat in posesia Manastiri Benedectinilor din Luxemburg, in care se spune ca dupa ce in ziua de 31 martie hoardele tataresti au distrus localitatea Rodna, la 2 aprilie, au cauzat mari distrugeri si localitatii Nosa (la inceputul existentei sale localitatea Bistrita a purtat o perioada de timp denumirea de Nosa). Intr-adevar, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Prin urmare in 2014 orasul Bistrita inplineste 750 de ani de la prima atestare documentara, fapt pentru care ar trebui ca intregul an sa fie declarat anul jubiliar „BISTRITA-750”.
Ulterior, si anume in 1349 Bistrita este amintita ca si oras sub numele de Civitas Bysterce. Din 1353 orasul Bistrita primeste dreptul de a tine targ anual de 15 zile, in luna august, iar din1366 capata si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldica simbolizeaza comertul. In 1979 orasul Bistrita este declarat municipiu.
Anul viitor se implinesc 750 de ani de la prima atestare documentara a localitatii noastre sub numele de BISTRITA. De aceea, ar fi bine ca undeva pe coama dealului Codrisor intr-un loc de mare vizibilitate, autoritatile locale pana la 1 ianuarie 2014, sa amenajata o inscriptie “BISTRITA-750″ cu litere masive vizibile ziua de la distanta si care sa fie luminata si noaptea, marcand astfel anul jubiliar sub egida caruia sa stea toate manifestarile cultural-artistice si sportive din 2014. Aceasta nu ar presupune o cheltuiala mai mare decat aceea facuta cu ouale vopsite sau merele de plastic. In schimb, inscriptia “BISTRITA-750″ amplasata pe coama dealului Codrisor, pe directia creata de axa Turnul Bisericii evanghelice- Casa de cultura, ar crea un peisaj splendid pentru turistii care urca in turnul Bisericii evanghelice si nu numai.
Si alti locuitori din lume şi-au scris cu litere mari numele oraşului după modelul HOLLYWOOD. Printre acestea se numără Keelung în Taiwan sau Hammarstrand în Suedia. Si in Romania orase precum Braşov, Deva sau Rasnov au asemenea sigle amplasare in puncte de mare vizibilitate. Cea mai recenta inscriptie din Romania este a comunei Podari (Dolj), din 2011 .
Precizările lu crețu, doi bani. Mai bine ar fi zis „Militez pt păstrarea fotoliului, pentru promovarea minciunii și a unei politici cu două (sau mai multe) fețe, unde au prioritate cei prefăcuți, ipocriți, lingușitori… Și totodată militez ca toți preoții să-mi zâmbească și să-mi respecte poruncile.”
Am tot respectul atat pentru onor.dl primar cat si pentru cititorii care comenteaza pe marginea articolelor. Am insa o nelamurire, si anume:pe langa valoarea culturala si istorica adusa de recentele evenimente reusite organizate de primarie,ceva ECONOMIC,vreo colaborare romano-germana in domeniul agriculturii,ori al pomiculturii ori al viticulturii ori al invatamantului agricol nu se arata nimic, nimic???Valorile culturale si istorice sunt foarte bune,de mare prestigiu pt.urbea noastra dar,NU TIN DE FOAME.De foame tin doar realizarile CONCRETE,care creeaza locuri de munca ori plus-valoare in agricultura.Cum e spre pilda exemplul mai vechi reusit cu Leoni.Asa ceva. Fusese mai in anii trecuti vorba despre o tentativa de refacere a viilor de la Viisoara printr-o astfel de colaborare cu sasii plecati din zona. Nu s-a mai auzit nimic despre ea. Noi m-am vrea foarte mare efort financiar din partea partii germane ci mai ales know-how.Tehnologie. Soiuri rezistente la ger si boli-(eu le-am cunoscut pe viu lucrand in Austria, Elvetia si Germania)-,si metoda de cultura cu scaunul butucului inaltat la 1,10 m dela sol,via condusa pe spalieri,si plantata la 2.5-3 metrii departare intre randuri.Ceea ce se numeste la ei Lenz Moser Weinrebezuchtung.Astfel se poate reduce numarul de stropiri in vie de la 12-15 in anii ploiosi la cel mult 4-5,si se poate reduce de pana la sase ori volumul de munca manuala in vie. Altfel,daca vom reface viile tot cu soiurile noastre nobile traditionale,plantandu-le tot din metru in metru,cercuindu-le la par si rupandu-le in verde de 4-5 ori pe vara plus vreo 15-20 de stropiri in anii ploiosi ne autocondamnam din start la faliment economic. Am incercat sa abordez acest subiect -(si altele)- de dezvoltare economica cu vreo patru fosti colegi sasi plecati din Bistrita si reveniti in vizita zilele trecute,dar toti au ocolit subiectele de colaborare economica concreta.Asa ca, ajuta-te singur romane,ca, cu sasii ramanem doar cu protocolul si cu „pupat toti piata endependentii”.In rest, ceva instrumente pe la scoala de muzica, si poate ceva invitatii in Germania pt. unii de pe la primarii. De n-o fi asa sa-mi ziceti mie cum vreti. A trecut vremea cand sasii -(pe banii granicerilor nasaudeni)-au adus in zona rasele de vite Simmenthaler, Pinzgauer si Schwitz, porcii Mangalita si Berk-(din care apoi tot sasii au format Bazna), merele din soiurile Gustav, Gold Gulderling,Rosa Bern,Strudel,Boiken, Windauerhart,etc, ori gainile de rasa Orpington, Brahma, Plymouth,Sulmthaler,etc.din care sasii mai aduceau oua chiar prin anii 70 in timpul copilariei mele.,.Nu mai sperati la asa ceva dragi romani.Ajutati-va d.p.d.v. economic singuri ca cei ce mai sunt legati sufleteste de Romania sunt de-acum trecuti de 70-80 de ani,iar urmasii lor se autoconsidera de acum ” echte Deutschen”, raportati la valurile de alogeni care de care mai barnaci care au invadat germania ultimilor ani.Asa ca noi vom ramane doar cu valoarea culturala si istorica si cu cheltuielile de protocol.Sa dea bunul Dumnezeu,pt. binele zonei Bistrita ca eu sa ma insel din acest punct de vedere.
Si eu cred pentru a avea cultura trebuie sa ai intai bunastare….
D-le Andron știți cum e proverbul „panem et circenses”. Acesta este și principiul USL: dacă nu pot face ceva trainic, să cheltuie banii pe protocol, parade și tamtamuri politice învelite în straie multiconfesionale sau ecumenice cum e mai nou la modă etc….
Cineva cu un caracter multicultural, multietnic şi multiconfesional trebuie ca se simte total inconfortabil intr-un stat definit de Constitutie ca stat national.
Pe cand crede primarul si colegii lui din USL ca vor reusi abrogarea articolului 1 din Constitutie care spune ca Romania e stat national? Va reusi Comisia de revizuire a Constitutiei pe care o conduce USL sa redefineasca Romania ca stat multietnic, multiconfesional si multicultural ?
Caracterul multicultural deplin se poate afirma numai dupa organizarea la anul de zilele Bistritei si a unei parade gay pe pietonal.
Dimpotriva, draga, intr-un stat natioal, un om de onoare este acela care stie sa aprecieze caracterul multietnic, multicultural si multiconfesional. Cei cu idei preconcepute sau care nu dispun de suficienta intelegere pot sa creada ca ar exista o incompatibilitate intre satul national si manifestarile multietnice, multiculturale si multiconfesionale ale cetatenilor.
Paradă gay pe pietonal? Asta ne mai lipsea că avem de toate!
Noi ştim că existaţi şi aici în Bistriţa şi nu avem treabă cu voi, vă înţelegem. Însă lăsaţi gândul paradei şi manifestaţi-vă în linişte, cu modestie ca până acum şi nimeni nu va avea treabă cu dumneavoastră, aţi fi chiar apreciaţi pentru comportament de bun-simţ.
bine punctat, domnu Andron Traian Ioan. SUBSCRIU intrù totul.
Ce fata are Cretu in poza !!! mamaaaaa….parca e …..!!! stiu eu cine . o seara buna si noapte buna !!
Şi eu am remarcat această poză ca bună să sperie copii şi nu numai. Îmi aminteşte de zâmbetul lui Ilici KGB sau unui „mefistofel” local.