Patru propuneri ale consilierilor municipali Toniuc, Seserman şi Gagea, joi în dezbaterea CL

Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii de ”Complex sportiv municipal” bazei sportive a Colegiului Naţional ”Liviu Rebreanu”, adoptarea unor măsuri de reabilitare, sistematizare verticală şi privind utilizarea bazei sportive – iniţiatori Alexandru Toniuc şi Alin Seserman

Propunerile incluse: declararea bazei sportive “complex sportiv de interes municipal”, modernizarea ei ţinându-se cont de asigurarea celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, asigurarea accesului cetăţenilor în mod gratuit în afara programului şcolar, conservarea suprafeţei terenurilor de sport, conservarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, gazon natural şi nu alte suprafeţe pe terenul de fotbal.

”Baza sportivă a liceului este, din punctul de vedere al suprafeţei ocupate, cea mai mare din România. De asemenea, se poate afirma cu siguranţă că niciunde nu vom întâlni o bază sportivă de dimensiunile celei de la “Liviu” în plin centrul oraşului. În ultimii ani am observat o creştere constantă a numărului celor care vin zi de zi, după terminarea orelor, să joace baschet, fotbal, tenis, să alerge, să facă mişcare şi să se bucure de timpul frumos şi de aerul curat. Chiar şi fără ca nimeni să fi investit ceva în tot acest perimetru, în fiecare zi, sute de oameni aleargă, se joacă sau se relaxează stând pe iarbă, în plin centrul Bistriţei. Aşa cum se întâmplă în multe oraşe europene. Wonderlandul este de fapt aici. Deplin accesibil tuturor, generos ca întindere şi posibilităţi”.

Proiect de hotărâre privind transmiterea în administrarea Direcţiei comunicare a cabanei din Dealul Dumitrei, proprietate publică a municipiului Bistriţa, în vederea desfăşurării de activităţi de turism şi includerii în circuitul public – iniţiatori Alexandru Toniuc şi Maxim Gagea

”Primăria Bistriţa deţine de mai mulţi ani o cabană situată în pădurea de pe Dealul Dumitrei, la o distanţă de aproximativ 100 de metri de şosea şi este administrată de Ocolul Silvic Bistrita, instituţie subordonată Primăriei. Idea de a reabilita vechea cabană a Ocolului Silvic există la nivelul Primăriei încă din anii 2000. Întrucât Direcţia Silvică nu au fost de acord să cedeze cabana nou creatului Ocol Silvic Municipal, nu rămânea altă variantă decât construirea unei noi cabane în aceeaşi locaţie. Construcţia a început în anul 2007 şi s-a finalizat în aproximativ doi ani. Lucrările au costat 3 miliarde de lei. Imobilul este compus dintr-un living la parter şi două dormitoare la etaj, cu o suprafaţă utilă de 200 de metri pătraţi. În curte s-au amenajat un foişor şi o terasă acoperită.

În prezent Primăria foloseşte cabana pentru întrunirile protocolare ale angajaţilor, pentru invitaţii străini. Chiar dacă a fost ridicată din bani publici, cabana este vizitată doar de o clientelă exclusivistă şi nu poate fi închiriată, deşi ar putea fi o sursă de venit pentru bugetul local. Situaţia nu este una normală. În timp ce susţinem că suntem interesaţi de dezvoltarea turismului, menţinem în afara circuitului public o resursă turistică creată din bani publici. În timp ce Romsilva şi alte ocoale publice private oferă spre închiriere cabanele pentru turiştii ocazionali şi pentru organizarea de evenimente, Primăria Bistriţa foloseşte cabana din Dealul Dumitrei în regim de proprietate privată fără a încasa nimic. Credem că trebuie readusă sub controlul direct al Consiliului Local prin transferul acesteia din subordinea Ocolului Silvic Municipal în patrimoniul Primăriei şi administrarea Direcţiei Comunicare prin Serviciul Educaţie, Turism. Credem ca în timpul cel mai scurt cabana trebuie introdusă în circuitul public şi oferită spre închiriere doritorilor”

Proiect de hotărâre privind înfiinţarea pieţei agroindustriale Viişoara – iniţiatori Alexandru Toniuc şi Maxim Gagea

”În ultimii ani administraţia locală a adoptat măsuri vizând urbanizarea localităţilor componente. Au fost însă neglijate dorinţele şi tradiţiile locuitorilor din Viişoara, în trecut un centru agricol important în care se desfăşurau târguri lunare de animale. Târgul a fost desfiinţat, spaţiul din fostul obor, rebotezat Complexul de agrement Heidenfeld, urmând a fi folosit pentru diferite alte manifestări. Agricultura este activitatea economică principală care a fost, este şi va fi desfăşurată în continuare încă o bună bucată de vreme de către locuitori. Poate că pe viitor locuitorii cartierelor se vor reorienta treptat înspre desfăşurarea de activităţi culturale şi de agrement în parcurile de distracţii. Până atunci însă ei ar trebui sprijiniţi în desfăşurarea activităţilor lor economice curente. Bistriţa nu numai că a desfiinţat o tradiţie, dar a lipsit de o verigă importantă a ciclului economic o comunitate rurală bine structurată.

Într-o perioadă în care se vorbeşte tot mai mult de încurajarea producătorilor, într-o localitate în care există producţie agricolă, într-o localitate situată pe unul din cele mai importante drumuri naţionale din ţară şi care dispune de spaţii foarte generoase şi potrivite pentru organizarea de pieţe, nu există nicio piaţă şi asta în condiţiile în care cetăţenii care locuiesc în Viişoara şi-au manifestat în repetate dăţi dorinţa de a avea din nou o piaţă pentru desfacerea produselor agro-industriale, pentru a-şi putea valorifica produsele şi pentru a nu fi nevoiţi să se deplaseze în Bistriţa pentru achiziţionarea oricărui produs agricol sau bun gospodăresc”.

Proiect de hotărâre privind înfiinţarea biroului consilierilor locali – iniţiatori Alexandru Toniuc şi Maxim Gagea

Propunerile: Biroul consilierilor locali va servi în principal acordării de audienţe şi organizării de către consilieri a întâlnirilor cu cetăţenii şi va fi echipat şi dotat în mod corespunzător. El va fi amplasat pe cât posibil într-o locaţie care să asigure accesul facil al cetăţenilor în aşa fel încât desfăşurarea activităţilor în cadrul acestuia să nu afecteze funcţionarea şi desfăşurarea normală a activităţilor Primăriei Bistriţa.

”Nu toţi consilierii au la dispoziţie sedii de partide pentru desfăşurarea acestor activităţi. Pe de altă parte, chiar dacă ar avea, nu credem că soluţia este de a trimite cetăţeanul la un partid sau altul. În situaţia întâlnirii prealabile a cetăţeanului cu un consilier, înainte de a se adresa consiliului, acesta ar putea fi sfătuit ce anume trebuie să facă pentru rezolvarea problemei pe care o ridică sau, dacă rezolvarea ei necesită intervenţia Consiliului Local, consilierul ar putea să iniţieze un proiect de hotărâre în acest sens. Unii cetăţeni  au considerat, în mod greşit, că pot să impună şi agenda publică şi subiectele de dezbatere şi asta nu pornind de la probleme personale, ci vorbind în numele unui interes general cetăţenesc pe care l-ar cunoaşte mai bine decât suma consilierilor locali. Credem totuşi că încurajând o astel de percepţie există riscul ca forul de decizie la nivel local să se transforme într-o piaţă publică în care tot mai mulţi veleitari să dorească lună de lună să ţină discursuri pretinzând că ei sunt poporul şi că cele mai importante chestiuni pentru comunitate sunt cele visate în noaptea precedentă şi care ca urmare trebuie discutate şi adoptate de urgenţă. Pe de altă parte, consultarea directă şi continuă a consilierului cu cetăţenii care l-au ales ar trebui să intre în normalitate. În felul acesta, cetăţenii vor putea fi consulati la modul real, vor putea fi ascultaţi fără limită de timp şi va depinde de consilier ca problemele reale să fie rezolvate prin direcţionarea lor spre serviciile de resort sau chiar generarea unor iniţiative, în condiţiile legii, în problemele de interes local. Ar fi ideal dacă spaţiul pus la dispoziţie ar fi într-una din încăperile aflate la parterul Primăriei”.